Dacă scapă cu bine de puzderia de ţânţari, de cuiburile de viespi, de căpuşe, dar şi de şerpii care şi-au făcut culcuş în bălăriile înalte cât un stat de om, riscă să fie înghiţiţi de cele 43 de canalizări fără capac, câte am numărat noi, de la colţul ultimului bloc şi până la stână. Iar seara, după atâta adrenalină, locatarii cartierului Cantemir se pot relaxa la un grătar, împărţind mâncarea cu vulpile care-i mai vizitează. Vestea bună este că în locul staţiei de epurare, plătite, dar inexistente, se construieşte o alta, cu bani de la Guvern.
„Ieri a tăbărât pe mine un cuib de viespi! Oricât de cald ar fi, port haine cu mânecă lungă din cauza ţânţarilor. Sunt şi şerpi prin bălării! Pe alee, imediat lângă staţie, o pisică ba sărea, ba fugea, ba se întorcea! Când m-am apropiat, am văzut şarpele încolăcit! Pentru că era paşnic, l-am luat uşor, cu lopata, şi l-am aruncat peste stradă, că mi-era milă să-l omor! O femeie a luat-o fugă când m-a văzut! De şerpi nu mi-e frică pentru că nu-s veninoşi! De căpuşe mi-e groază! Am avut două pe gât şi noroc că m-a văzut vânzătoarea de la magazin şi mi le-a dat jos! Aşa e zi de zi: căpuşe, ţânţari, viespi! Păi anul acesta au tuns iarba în cartier o singură dată, în primăvară…”, ne-a mărturisit, într-un suflet, singura angajată Ecosal care face curat în Cartierul Cantemir. Tocmai aduna gunoaiele pe care locatarii cartierului le lăsaseră, cu o seară în urmă, stivuite pe grătarele din vecinătatea locului de joacă de lângă bisericuţă. Din păcate, delăsarea autorităţilor e dublată de lipsa de civilizaţie, ca să nu spunem nesimţirea locatarilor cartierului.
În mijlocul lui nicăieri
Nu mai puţin de 7.643 de locuinţe (apartamente ANL şi case individuale), un centru expoziţional prelungit cu un palat al sporturilor cu o capacitate de 5.000 de locuri, un mall cu săli de cinema multiplex, centru wellness, parc acvatic de distracţii şi o parcare subterană de 2.000 de locuri, centru spitalicesc şi de urgenţă, şcoli, terenuri de sport multifuncţionale şi locuri de joacă… aşa arăta, pe hârtie, megaproiectul Cartierului „Dimitrie Cantemir”, desenat în mandatul premierului Adrian Năstase. În realitatea de astăzi nu există decât 348 de locuinţe ANL, situate la un kilometru de intrarea în oraşul Galaţi, pe teritoriul administrativ al judeţului Brăila, în mijlocul lui nicăieri, cum ar spune americanii, sau, mai simplu, la dracu-n praznic.
Necazuri, nemulţumiri, neajunsuri
Îngropat în buruieni, la fel ca întregul cartier, aşa arată refugiul din prima staţie în care autobuzele poposesc în Cartierul Cantemir. Vegetaţia înaltă a năpădit toate băncile din cartier, nu doar pe cea din staţie, bănci care, fără excepţie, sunt mâncate de rugină. Aici le-am dat întâlnire locatarilor cartierului. Şi nemulţumirile nu s-au lăsat aşteptate.
„În cartier e «foarte bine»! Ţânţarii ne potopesc, iar magazin avem, da-i mai mult închis! Trebuie să dăm patru lei la autobuz ca să luăm o pâine din oraş. Dacă luăm un taxi, plătim 15-18 lei până sus, la intrarea în oraş. Dacă chemăm noi taxiul, ni se percepe şi deplasarea, deci plătim dublu”, spune unul dintre locatarii cartierului. Bărbatul se grăbeşte să rezolve o problemă importantă: să-şi pună, pe propria cheltuială, centrală de apartament. E mulţumit că a primit aprobarea Primăriei, pentru că, fiind chiriaş, n-ar fi avut voie: „Blocurile au centrală proprie numai că, pe scara noastră, sunt doi vecini care au datorii, iar Primăria nu ia nicio măsură. Anul trecut, am stat până în noiembrie în frig. Am umblat din uşă în uşă pe la cei care suntem cu plata la zi ca să strângem câte 500 de lei, să plătim în avans, ca să ne dea drumul la căldură. Pentru apă caldă am deja boiler. În bloc, sunt vreo patru care şi-au montat centrale, şi acum îmi pun şi eu”, ne-a explicat gălăţeanul.
„Nemulţumiri sunt destule! În primul rând transportul, mai ales acum, cu programul de vară. În al doilea rând, ne-au mâncat ţânţarii şi căpuşele. Iarba se tunde de două ori pe an! Am pus noi bani să luăm maşinării să tundem iarba! Ce să facem, că altfel intrăm cu căpuşele pe încălţări în casă! Nu vă mai spun câţi vin aici şi aruncă din maşini câini şi pisici!”, spune o altă locatară.
„Uitaţi-vă la parcarea din spate, are iluminat, dar nu e nici măcar cimentuită”, ne îndeamnă un alt gălăţean, înainte de a urca în autobuz. Îi urmăm sfatul.
Un loc de joacă devastat, gata de filmarea unui film de groază
Trecem printre blocurile cu tencuiala degradată, unde umezeala din subsol urcă spre etaje, dovadă că au apărut crăpături la baza imobilelor. „Parcarea” e de fapt un teren viran, denivelat şi plin de buruieni, pe care sunt parcate câteva rulote.
Lângă bisericuţă, e un loc de joacă devastat. E greu de crezut că a venit cineva tocmai din oraş să distrugă toboganele! Iar în imediata vecinătate a părculeţului, o baracă gata să se dărâme peste vreun copil curios să o exploreze, întregeşte imaginea de film de groază.
Ne luăm după dâra de gunoi care pleacă de la punctele de colectare şi ajungem în faţa unui bloc unde patru pisoi şi mama lor se joacă de mama focului. Un maidanez bătrân dormitează în mijlocul trotuarului. Trecem pe lângă magazinul tip economat, cu program 8,00 - 12,00, 16,00 - 20,00, şi dăm peste pomi fructiferi cu rod mic, viţă-de-vie, umbrare, un teren de fotbal improvizat ca la ţară, foişor, grătare, măsuţe de picnic, întregesc o atmosferă pastoral-urbană. Dacă n-ar fi fost buruienile care sufocă totul prea ar fi fost… ca la ţară.
Un tăune nervos ne obligă să grăbim pasul până în locul de unde pare să se audă zgomotul unor motocositoare. Greşit! Deşi bălăriile erau mai înalte decât un stat de om, cei doi angajaţi Gospodărire Urbană se îndeletniceau cu tunsul gardului viu… Mda, fiecare cu priorităţile lui!
Drumul canalizărilor fără capac
„Canalizările fără capac sunt un pericol pentru copii care mai merg şi cu bicicletele. Încep chiar din colţul blocului”, ne avertizase primul locatar al cartierului cu care am vorbit. „Aşa suntem noi, românii! Că dacă azi vin şi le pun, a doua zi le fură şi iar n-avem capac!”, spune mustrătoare o altă locatară. Împerecheate, de o parte şi de alta a drumului, sau centrate, 43 de canalizări fără capac transformă drumul către locul unde se construieşte staţia de epurare a cartierului şi mai departe, către stâna care marchează intrarea în zona agricolă a cartierului, într-un slalom plin de adrenalină. Un autoturism ar putea rămâne lesne captiv cu o roată într-o canalizare! Pe fundul unora bălteşte apa. E greu de spus ce şanse ar avea să iasă întreg dintr-un asemenea hău un copil sau chiar un adult!
Şantier pentru o lucrare plătită a doua oară
Vestea bună este că firma bucureşteană Edas Exim SRL lucrează la construcţia staţiei de epurare, care trebuie să fie gata în iulie 2019. Investiţia, menită să deservească 1.500 de persoane, este realizată cu bani de la Ministerul Dezvoltării Regionale, care, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, ne-a alocat 2,9 milioane de lei cu TVA.
Paradoxal este că gălăţenii au plătit deja o staţie de epurare inexistentă! Situaţia, care în toamna anului trecut făcea obiectul a două dosare - unul la Judecătorie, altul la Direcţia Naţională Anticorupţie, încă nu a fost elucidată. Aşa cum aţi putut citi în ziarul „Viaţa liberă”, în august 2005, Primăria condusă de Dumitru Nicolae a încheiat un contract cu SC Unicom pentru realizarea acestei investiţii, iar în 2012, primarul Marius Stan a constatat că s-au făcut plăţi în valoare de peste 2,3 milioane de lei, dar pe amplasament nu există nimic, motiv pentru care s-a formulat plângere penală. Deocamdată, iţele acestei poveşti rămân încurcate… La fel se poate spune şi despre procesul dintre Guvernul României, Primăria şi Consiliul Local al Galaţiului, având ca obiect restituirea terenului folosit pentru agricultură în Cantemir.
De la Tribunal, la Curtea de Apel
Povestea Cartierului Siret, rebotezat „Dimitrie Cantemir”, a început pe vremea premierului Adrian Năstase. Prin Hotărârea de Guvern nr. 512 din 2002 a aprobat „transmiterea unui teren în suprafaţă de o mie de hectare, situat în judeţul Brăila, din proprietatea privată a statului şi din administrarea Agenţiei Domeniilor Statului în proprietatea publică a municipiului Galaţi şi în administrarea Consiliului Local, pentru construcţii de locuinţe şi utilităţi sociale”. Numai că limitele administrativ-teritoriale nu au fost modificate. Terenul a rămas în Brăila, şi asta a pus gaz pe foc în relaţia dintre autorităţile brăilene şi gălăţene.
În toamna anului trecut, Guvernului României, condus de brăileanul Mihai Tudose, a cerut municipalităţii gălăţene să restituie 665,29 hectare din comuna Vădeni, judeţul Brăila, parte a celor o mie de hectare pe care Galaţiul le-a primit pentru construcţia Cartierului Cantemir. Motivaţia Guvernului era aceea că terenul "nu este utilizat potrivit destinaţiei stabilite iniţial", fiind închiriat pentru agricultură. Numai că, proiectul de hotărâre privind transferul suprafeţei la stat nu a ajuns niciodată la votul consilierilor. Aşa că Guvernul a dat în judecată administraţia locală cerând ca instanţa să oblige autorităţile gălăţene să emită actul administrativ de restituire a terenului. Tribunalul Bucureşti a şi-a declinat competenţa în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, iar următorul termen al procesului, în care statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, este intervenient, Guvernul României – reclamant, iar primarul şi Consiliul Local sunt pârâţi este programat pe 26 septembrie 2018.
Până atunci, utilajele agricole îşi făceau treaba pe terenul agricol al Cartierului Cantemir. Un cartier al nimănui, unde , dacă ai supravieţuit canalizărilor fără capac, te mănâncă ţânţarii şi căpuşele, iar noaptea se aud mistreţii!
Joi, venim în zona Bisericii "Sf. Mina"
Cotidianul "Viaţa liberă" continuă raidurile în cartierele Galaţiului, pentru a afla direct de la cititori care sunt problemele cu care se confruntă, în zona în care locuiesc. Astfel, joi, 30 august, între orele 9,00 şi 9,30, vă aşteptăm la chioşcul nostru din zona Bisericii "Sf. Mina", pentru a ne spune care sunt principalele nemulţumiri şi probleme din cartierul dumneavoastră, dar şi pentru a le sugera autorităţilor ce pot face pentru remedierea lor.
În cazul în care nu reuşiţi să ajungeţi la întâlnirea săptămânală din cartierele gălăţene, pentru a ne spune, faţă în faţă, ce vă deranjează în zona în care locuiţi şi cum pot fi îndreptate lucrurile, ziarul "Viaţa liberă" vă pune la dispoziţie o adresă de e-mail la care puteţi face sesizări. Astfel, este suficient să scrieţi sesizarea dumneavoastră pe adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., de unde va fi preluată şi verificată, în vederea publicării, desigur, cu un punct de vedere din partea autorităţilor în drept. Vă mulţumim!
