A fost o săptămână agitată pentru piloţii Royal Air Force (RAF) de la Baza Aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Ruşii n-au avut deloc stare în aceste zile, de trei ori s-a dat alarma! Ba câte un bombardier Suhoi, ba câte un transportor Antonov sau Beriev s-a „rătăcit” la limita cu spaţiul aerian românesc. „De ce fac asta? Nu ştim exact ce au în cap când îşi trimit bombardierele deasupra Mării Negre. Asta vor, n-au decât, atât timp cât nu încalcă suveranitatea spaţiului NATO!”, ne spune wg. cdr. Chris Ball, comandantul EAW 135, corpul expediţionar britanic participant la misiunile de Poliţie Aeriană din România. Iar avioanele de luptă Typhoon au grijă, dacă este nevoie, ca mesajul să fie bine înţeles de vecinii de peste mare.
Misiunile de supraveghere aeriană acoperă tot spaţiul NATO, însă de o vreme încoace vecinătatea cu Rusia este tot mai incomodă. Din statele baltice până la Marea Neagră e un joc „de-a şoarecele şi pisica” între forţele ruseşti şi cele NATO. După anexarea Crimeii, în 2014, de către Moscova, relaţiile au devenit şi mai tensionate, iar decizia NATO de a întări Poliţia Aeriană pe flancul estic al Alianţei face parte din planul de reasigurare a securităţii statelor din această regiune. România este în „zona fierbinte”, dat fiind faptul că, din punct de vedere tactic, Rusia este la doar „o aruncătură de băţ”.
„Noi, ca misiune, furnizăm acest Quick Reaction Alert (QRA) – avioane pentru reacţie rapidă. Dar, în fapt, sistemul de Poliţie Aeriană este mult mai complex: cuprinde radarele, structurile de comandă şi control, până ca ordinul să ajungă la piloţi, în cockpit. Pe de altă parte, chiar dacă suntem în România, aceste misiuni nu sunt neobişnuite pentru noi. Am avut avioane ruseşti interceptate de RAF şi în apropierea spaţiului aerian al Marii Britanii, misiuni asemănătoare au fost şi la Marea Baltică. Desigur, cu avioanele MIG 21 şi F16, Forţele Aeriene Române (RoAF) au şi ele capacitatea de furniza o reacţie rapidă (QRA), dar misiunile de poliţie aeriană desfăşurate în comun contribuie la dezvoltarea acestei capacităţi de reacţie şi descurajare, precum şi la creşterea interoperabilităţii dintre RAF şi RoAF, ca aliaţi în cadrul NATO”, ne-a explicat comandorul Chris Ball.
„QRA Alpha Scramble"
Patru avioane Eurofighter Typhoon, din cadrul Escadroanelor aeriene ale RAF Lossiemouth (Scoţia), sunt vârful de lance al misiunilor EAW 135 deasupra Mării Negre. Oricând, 24 de ore din 24, şapte zile din şapte, ne spune pilotul de luptă flt.lt. David:
„Când e tura ta, trebuie să fii pregătit, în orice moment! Iar când apelul vine, în sfârşit – „Scramble!”, cum spunem noi - simţi imediat cum te cuprinde un val de adrenalină. Îţi înhaţi echipamentul de zbori şi fugi cât poţi de repede la avion. E chestiune de timp. Trebuie să alergi mai repede decât echipa tehnică, pentru că trebuie fii deja în cockpit, cu tot echipamentul pe tine, când avionul e gata de zbor. Eşti „montat”, dar când eşti la manşă trebuie să-ţi controlezi emoţiile, să rămâi calm şi concentrat pe misiune.”
Chiar şi decolarea în sine este un tur de forţă. În doar câteva zeci de secunde, motoarele pot propulsa aeronava la mii de metri altitudine, iar dacă misiunea o impune avionul de luptă poate atinge şi o viteză de aproape două ori viteza sunetului! Pilotul simte din plin apăsarea forţelor G, cerul şi pământul se învârt în jurul său, dar trebuie să rămână concentrat pe datele de zbor, pe comenzi, pe controlul miilor de cai putere ce-au dezlănţuit Typhoon-ul.
„Totul este uimitor de rapid, de când suntem în camera de gardă până când roţile sunt eliberate şi eşti deja în aer! În acel punct, totul devine parte a abilităţilor dobândite în ani şi ani de zile de antrenament. Practic, ne pregătim întreaga viaţă pentru un astfel de moment, pentru a fi acolo şi a duce misiunea la bun sfârşi!”, ne mai spune flt. lt. David.
Spirit de echipă
Piloţii de luptă şi cele patru avioane Eurofighter Typhoon sunt însă doar „vârful icebergului” misiunilor executate de EAW 135 în România. În total, mai bine de 150 de militari britanici sunt implicaţi în Operaţiunea Biloxi, aşa cum este denumită în termini militari misiunea de Poliţie Aeriană Consolidată (eAP) în România a NATO. Iar totul trebuie să funcţioneze… milităreşte.
„Sunt piloţi, ingineri de zbor, tehnicieni, specialişti în comunicaţii, armament sau logistică, iar dificultatea a fost de a alege omul potrivit pe locul potrivit, nici mai mulţi, nici mai puţini decât avem nevoie. A fost o provocare, pentru că unii dintre membrii EAW 135 au venit din diferite baze şi s-au cunoscut între ei abia când au urcat în avion pentru a veni în România! Suntem mândri că, iată, suntem o echipă care funcţionează perfect! Mult a depins de faptul că, într-un anume fel, toţi din RAF avem idei asemănătoare, ne inspiră aceleaşi valori despre cum să lucrăm împreună pentru o cauză comună”, ne spune wg.cdr. Chris Ball.
Echipa este cu atât mai importantă cu cât, în fapt, face parte dintr-un sistem mai amplu al ceea ce înseamnă forţa de reacţie NATO. De exemplu, militarii britanici trebuie să colaboreze perfect între ei, dar şi cu RoAF şi Centrul pentru Operaţiuni Aeriene Combinate (CAOC) de la Torrejon, Spania, ce gestionează misiunile Alianţei din regiunea noastră. Ofiţerul de comunicaţii fl.lt.Owen e printre cei care ştie cel mai bine cât de important este acest lanţ de decizie: „Uneori poate părea dificil să pui alături mai multe ţări, stiluri diferite, uneori, dar ne antrenăm foarte bine pentru acest rol. Rolul acestor misiuni este şi de a ne cunoaşte şi de a ne obişnui să lucrăm împreună. De exemplu, noi raportăm la CAOC Torrejon, ei sunt cei care au imaginea integrală a spaţiului aerian al Mării Negre. Ei au decizia finală. Şi este important avem o bună comunicare, pentru ca ei să înţeleagă situaţia de aici, ce au ei de făcut, ce avem noi de făcut”.
Foto: Iulia Kelt şi RAF
Toate drumurile duc la Typhoon
Un Eurofighter Typhoon nu poate să nu impresioneze prin calităţile sale de avion de luptă. Însă până să se ridice în aer, în jur de 20-24 de ingineri şi tehnicieni au grijă, în mod coordonat, ca avionul să fie în perfectă stare de funcţionare. „Suntem, dacă vreţi, un fel de „doctori” ai avioanelor”, ne spune cmf. tech. Mark McDonald. „Avem şi verificări periodice, şi verificări făcute pe baza celor semnalate de piloţi, facem o diagnoză full şi vedem dacă se impune vreo corecţie din punct de vedere tehnic. Typhoon este însă un avion special. E foarte flexibil, furnizează foarte multe informaţii şi putem să realizăm diagnoze foarte detaliate într-un timp foarte scurt. Şi cu cât faci mai repede diagnoza, cu atât mai repede avionul îşi poate îndeplini rolul în operaţiuni.”
Iar când se dă alarma – „Scramble!” – inclusiv personalul tehnic intră în acţiune, ne explică cpl. Daz Emson: „Când suntem la QRA şi se întâmplă ceva, trebuie să ne mişcăm ca în Formula I. Cât mai repede, cât mai exact, fiecare ştie exact ce are de făcut pentru ca avionul să fie în aer în câteva minute! E tipul de avion pe care oricând ţi l-ai dori, dar timpul e mare provocare. Dar e super!”
De forţa de foc a unui Typhoon se îngrijesc armurierii, precum cpl. Andy Layton. El e „tipul dur” care are pe mână toate rachetele aer-aer, aer-sol, muniţia pentru tunul de 27 mm, bombele pentru atac la sol. „Desigur, preferăm să nu fie nevoie să folosim tot acest arsenal. Dar Typhoon e un avion puternic, un avion multirol, ceea ce înseamnă că poate îndeplini misiuni oricând, oriunde este nevoie. E ca o fortăreaţă zburătoare!”
Intercepţii de aeronave ruseşti
Din fericire, până în prezent cel puţin, piloţii britanici de pe avioanele Typhoon nu au fost nevoiţi să folosească armamentul din doare pentru a apăra integritatea spaţiului aerian NATO în regiunea României. Asta nu înseamnă că au dus lipsă de misiuni de interceptare a avioanelor militare ruseşti deasupra Mării Negre. Două avioane Typhoon au participat la demonstraţiile organizate de Ziua Marinei, dar în aceeaşi zi piloţii britanici au interceptat şi şase bombardiere Suhoi SU-24 care dădeau târcoale spaţiului aerian NATO.
Nici săptămâna trecută n-a fost lipsită de „peripeţii”. Marţi, 21 august, piloţii RAF au interceptat un avion de luptă SU-30 Flanker, joi, 23 august, a urmat întâlnirea cu un avion de patrulare maritimă BE-12, un avion similar fiind interceptat şi sâmbătă, 25 august, plus un avion militar de transport An-26. În afară de acestea, în perioada aprilie-august, au mai fost încă vreo cinci incidente mai serioase în care, de asemenea, au fost implicate aeronave ruseşti.
„Din fericire, toate aceste incidente au fost rezolvate fără probleme, nu au fost acţiuni agresive din partea nimănui, totul a fost tratat la modul profesionist, sigur. Avem avioane foarte avansate, radar, sisteme de comunicare, uneori nici nu trebuie să fim faţă în faţă pentru a ne da seama ce se întâmplă şi pentru a monitoriza situaţia. Cert este că, de fiecare dată, prezenţa noastră a fost sesizată, iar lucrurile nu au fost împinse prea departe în aceste incidente… Din punctul nostru de vedere este un succes pentru ceea ce înseamnă o misiune de Poliţie Aeriană”, ne-a mai spus comandantul EAW 135, wg.cdr.Chris Ball.
Dar, dincolo de aceste evenimente, mai importantă decât intercepţiile în sine, este semnificaţia prezenţei piloţilor RAF în România: „Nu numai că am furnizat QRA la un nivel profesionist şi credibil, care a contribuit la securitatea NATO în regiune, dar am putut să lucrăm şi să ne antrenăm cu partenerii NATO din regiune – români, americani, celelalte naţiuni prezente aici. Suntem într-o alianţă, suntem în întregime dedicaţi ei, iar împreună suntem mai puternici şi putem face lucrurile mai bine”.
Împreună pe aceeaşi „baricadă”
Misiunea militarilor din cadrul EAW 135, începută în aprilie a.c., este programată să se încheie la sfârşitul lunii august, din luna septembrie urmând să predea ştafeta în cadrul Poliţiei Aeriene unui contingent din Canada. Aflat aproape de finalul misiunii, comandatul wg. cdr. Chris Ball se declară „nu mulţumit, ci extrem de mulţumit” de relaţia pe care a avut-o cu militarii români: „E un exemplu din care îţi dai seama repede seama că piloţii de luptă, indiferent de unde ar fi, vorbesc aceeaşi limbă – a fost foarte uşor să relaţionăm. În plan profesional vorbim aceeaşi limbă, tot aşa cum şi inginerii, personalul tehnic, cei din comunicaţii sau pompierii vorbesc aceeaşi limbă. Dar nu e vorba numai despre asta. Am avut antrenamente comune şi cu Marina Română şi cu alte structuri militare din România. De fiecare dată am fost întâmpinaţi cu multă căldură. Am fost receptivi şi unii, şi alţii – suntem aliaţi NATO – şi cred că a fost un schimb de idei foarte bun. Misiunea de poliţie aeriană nu este numai pentru acum, de fapt construim o alianţă mai puternică pentru viitor, pentru orice s-ar întâmpla”.
Britanicii, încântaţi de România
Pentru unii dintre militarii britanici din cadrul EAW 135, misiunea din România a fost prima în plan internaţional la care au participat. În acelaşi timp, din corpul expediţionar fac parte militari care au participat la misiuni complexe, precum cele din Irak sau Afghanistan. Cert este că, şi unii, şi alţii, au fost foarte încântaţi să fie prezenţi în România, ne-a spus wg. cdr. Chris Ball: „Am întâlnit aici o ţară modernă, membră UE şi NATO, în mod cert ne-am bucurat de mai multă libertate de a circula decât în alte zone ale lumii. În al doilea rând, foarte mulţi români vorbesc engleza, oriunde am fost, inclusiv în timpul liber, am fost de fiecare dată foarte bine primiţi. Cred că e foarte plăcut să mergi într-o ţară în care oamenii preţuiesc ceea ce faci. Inclusiv acest schimb de ordin cultural şi demersul nostru de a ne integra în societatea românească sunt elemente care contribuie la întărirea alianţei noastre. La modul cel mai sincer, foarte nerăbdător să revin în România, e o ţară extraordinară”.
RAF, tradiţie de 100 de ani în forţele aeriene
În acest Royal Air Force celebrează 100 de ani de activitate, eveniment ce a fost marcat printr-o serie de ceremonii speciale inclusiv în România. „Este foarte important pentru noi, pentru că această tradiţie a forţelor aeriene britanice a fost o sursă de inspiraţie pentru noi. De asemenea, ne dorim să fie o sursă de inspiraţie şi pentru noile generaţii, nu neapărat numai din UK, ci şi – de ce nu? – din România. În definitiv vorbim de valori care ne unesc, oriunde am fi”, ne-a spus comandantul wg. cdr. Chris Ball.
Brexitul nu va afecta colaborarea în cadrul NATO
Brexit-ul nu va afecta în nici un fel angajamentele Marii Britanii în cadrul NATO, a declarat wg. cdr. Chris Ball. „Îndatoririle noastre faţă de NATO nu se pun în discuţie, indiferent ce s-ar întâmpla. În Strategia naţională a UK, calitatea de membru NATO este fundamentală pentru securitatea şi, de asemenea, pentru contribuţia noastră la securitatea lumii. Asta nu se va schimba, indiferent ce se va întâmpla. În termeni ai colaborării militare, Brexit-ul nu va avea nici un impact”, a precizat comandantul britanic.
