Într-o nouă ediţie a podcastului SPOT ON la "Viaţa liberă" - Galaţiul sub reflector, conf. univ. dr. ing. Cristian Dima, decanul Facultății de Știința și Ingineria Alimentelor din cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galați, dr. ing. Doina Androniu și dr. ing. Oana Nistor, ambele șef de lucrări în cadrul aceleiași facultăți, împreună cu Daniela Țiuleanu, studentă în anul IV, au pledat pentru inovare în industria de profil, îndemnând tinerii să devină studenți la această facultate de tradiţie, dar continuu conectată la nou.
De ce să fii student la Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor
Întrucât discuţia noastră a avut loc în perioada pregătirilor pentru bacalaureat, am întrebat-o pe Daniela Țiuleanu cum a ales această facultate, dacă ar mai da din nou admitere tot aici şi ce sfaturi are pentru elevii aflaţi acum în faţa acestei alegeri.
"Am 27 de ani și mi-a luat un pic să îmi găsesc calea sau facultatea potrivită pentru mine și răspunsul a fost FSIA. De ce? Pentru că e vorba de tradiție în performanță. Prima facultate cu acest profil din țară și, după părerea mea, cea mai bună în continuare, chiar dacă mai sunt și altele", a venit, prompt, răspunsul. Daniela spune că, dacă ar da acum admitere, tot aici ar merge, fiindcă "a fost cea mai bună alegere și e în continuare". Pe cei care se pregătesc de admitere îi sfătuiește să îşi aleagă singuri facultatea pe care o vor urma, fiindcă ei vor profesa în acel domeniu. "Întotdeauna se vor căuta specialiști în Știința și Ingineria Alimentelor, pentru că omul are nevoie de hrană şi e cerere de specialiști în domeniul nutrițional", a adăugat viitoarea ingineră.
"Cătina este un aliment-medicament"
Evident, fiindcă în atenţia publicului se află încă cea mai recentă invenție brevetată sub sigla Facultății de Știința și Ingineria Alimentelor din Galați, despre care "Viaţa liberă" a scris, pe scurt, am readus în discuţie importanța consumului de cătină (ingredient de bază şi în produsul recent brevetat - n.a.), solicitându-le specialiştilor invitaţi detalii privind impactul consumului acestui fruct asupra sănătăţii.
Dr. ing. Doina Androniu a remarcat că este foarte important să consumăm cătină. "Deși este o plantă aclimatizată în toată Europa, provine din Asia și nu numai, este recunoscută ca fiind din flora spontană și este foarte important ca noi, consumatorii, să înțelegem care sunt beneficiile și practic sunt gratis pentru noi, oamenii, cel puțin în ceea ce privește flora spontană. De ce? Pentru că flora spontană nu presupune valoare economică.
Adică tot ce găsim în mediul natural, fără a fi cultivat neapărat, poate fi folosit de către om pentru beneficiile naturale. Evident că noi am folosit cătină de cultură, pentru că este foarte important să ne asigurăm de anumite caracteristici optime pe care această plantă le are. Mai mult, știm foarte clar că un produs alimentar nu poate fi pus pe piață până ce nu se ajunge la o tehnologie de fabricație. Ori ca să avem o tehnologie de fabricație, să discutăm despre acest lucru, înseamnă să ne asigurăm de calitatea constantă a materiilor prime, auxiliare etc, a tuturor proceselor implicate până la produsul finit. Cătina este un aliment-medicament. Este plină de acizi grași polinesaturați și este una dintre singurele plante care conține omega 7, un acid gras polinesaturat foarte rar, dar care este recunoscut pentru proprietățile lui, în special anti-aging (anti-îmbătrânire - n.a.). Adică pentru doamne și domnișoare, evident că și pentru domni dacă își doresc, avem și elixirul tinereții veșnice în acest produs. Cătina am cumpărat-o de la un producător local și am uscat-o, mai întâi pentru a facilita înglobarea ei în produs, apoi pentru mai multă stabilitate la depozitare. Dacă ne dorim un mediu casnic, pentru că noi știm foarte bine că ea are o perioadă relativ scurtă de recoltare, undeva din august până în noiembrie, dacă condițiile climatice sunt favorabile", a remarcat specialistul.
Produsul brevetat recent poate fi rafinat, inclusiv prin înlocuirea zahărului cu îndulcitor natural
Dr. ing. Oana Nistor a remarcat că trebuie reţinut că deşi este foarte valoroasă din punct de vedere nutrițional și din punct de vedere al asigurării imunității, gustul cătinei nu este printre cele mai plăcute, aşa că pentru acest produs lactat, tip desert, s-a contracarat gustul: "Este de fapt o budincă, la care s-a adăugat cătina uscată și mărunțită foarte fin.
Cătina are foarte multe vitamine, dar este dificil de consumat din cauza acelui gust astringent. Și atunci, ne-am gândit că am putea cumva să contracarăm acel gust, să-l facem mai plăcut, mai ușor de acceptat pentru consumatori, în general. Și apoi ne-am gândit că ar fi bine să combinăm efectele benefice ale cătinei cu concentrația de aminoacizi sau aminoacizii din lapte și din concentratul proteic de zer." Fiind vorba despre un desert, am întrebat dacă s-a adăugat zahăr sau era suficient cel din cătină. Dr. ing. Oana Nistor a explicat că a fost important să se creeze gustul acela plăcut, armonia dintre gusturi, cu atât mai mult cu cât dulce este și concentratul proteic de zer. "Produsul, așa cum este în momentul de față, are într-adevăr și o cantitate foarte mică de zahăr. Putem să-l rafinăm mai mult? Da, în mai mult timp. Putem să-l înlocuim cu un îndulcitor natural", a explicat specialistul în ingineria alimentelor.
Inovare, cercetare, transfer tehnologic. Cât face un produs, de la brevet la raft?
Decanul FSIA, conf. univ. dr. ing. Cristian Dima, a explicat care sunt paşii de la crearea unui nou produs până la scoaterea acestuia pe piaţă. Am aflat, astfel, că ideea produsului menţionat a provenit din teza de doctorat a unei doctorande care a terminat în 2018, dar a presupus munca unei echipe consistente şi, deocamdată, nu este pe piață, fiindcă paşii pe care trebuie să-i urmeze sunt mai mulţi.
"Când vorbim de inovare, cercetare, dezvoltare, avem nevoie și de o altă componentă, numită transfer tehnologic. Suntem una dintre facultățile de referință ale Universității, cu un trecut de peste 70 de ani, recunoscut pe plan intern, pe plan internațional, cu un corp de specialiști care sunt ancorați și ale căror rezultate au contribuit foarte mult la dezvoltarea industriei alimentare. Ei bine, această componentă didactică, alături de cercetare, dezvoltare, inovare, are nevoie obligatoriu de acest transfer tehnologic. Cu alte cuvinte, am discutat puțin mai devreme de un produs inovativ. Produsul devine produs când? Când se vinde şi atunci când îl găsim la raft. Este foarte important ca această cercetare să fie realizată. Finalitatea constă în transfer tehnologic și, evident, să găsim produsul la raft. În prima etapă, vorbim de zona de cercetare, dezvoltare, inovare, de rezultat, adică în forma unui brevet. Și aici lucrurile sunt puțin mai complicate. De ce? În prima fază, vorbim despre o cerere de depunere a brevetului și, de foarte multe ori, am avut această situație, un timp destul de lung de așteptare până la a doua etapă, cea de notificare. Vă pot spune din experiența colegilor mei, din experiența mea, și despre alte cercetări care au loc în cadrul facultății noastre și care s-au concretizat sub forma unor cereri de brevet și apoi un transfer tehnologic. Adică brevetul deja a fost pus în valoare, a fost transpus la nivel industrial, ceea ce este foarte important pentru că până la urmă vorbim de reproductibilitate. E foarte important că aceste brevete de fapt reprezintă soluții pentru mediul antreprenorial. Și atunci, evident că prin intermediul acestora avem produsele pe care le vom regăsi la raft. Pentru depunerea cererii de brevet, vorbim de o muncă destul de laborioasă și această muncă se face numai într-o echipă complexă și multidisciplinară. În spatele acestui produs sunt mult mai mulți colegi. Le-aș putea aminti pe doamna profesor Nicoleta Stănciuc, pe doamna profesor doctor inginer Elisabeta Botez și doctoranda care este inginer acum, dar nu numai.
Odată depusă cererea, putem aștepta doi, patru și şase ani, un timp destul de îndelungat. După această perioadă, urmează a doua etapă și anume notificarea la cererea de brevet. Apoi al treilea pas, cel de obținere a brevetului. Evident, este vorba de o protecție a cercetării, dar și de o validare a rezultatelor din partea unor comisii din cadrul O.S.I.M., pentru că, până la urmă, atunci când se obține un brevet, de fapt se validează rezultatul. Nu este însă suficient, fiindcă, dacă o cercetare rămâne undeva blocată, închisă într-un laborator sau doar la nivel de brevet, zic că nu este drumul finalizat și atunci e foarte important să venim cu cea de-a treia componentă, ceea de transfer tehnologic. Sunt pași pe care noi ca Universitate i-am făcut."
Îngheţata Upi Ice, deja în proces de fabricaţie la nivel industrial
L-am întrebat pe decanul FSIA ce alte invenții care poartă sigla facultăţii şi care au trecut în faza de transfer tehnologic ne poate menţiona, iar răspunsul a venit prompt: înghețata Upi Ice. "Este un produs cunoscut la nivel național şi internațional, a câștigat medalia de aur în anul 2018 în cadrul Competiției Ecotrophelia Europe, un Champions League destinat produselor alimentare, unde se întâlnesc, într-un cadru extrem de profesionist, toate produsele alimentare inovative reprezentative din partea fiecărei țări. România în 2018 a fost reprezentată de Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor din cadrul Universității „Dunărea de Jos” cu acest produs, Upi Ice, susţinut de o echipă formată din studenți de la Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor și de la Facultatea de Administrare a Afacerilor. Acest produs a reprezentat România, a luat medalia de aur la Paris în cadrul celui mai mare eveniment destinat produselor alimentare inovative la nivel mondial. Iar acest proces s-a finalizat cu un brevet. Brevetul, de curând, a fost achiziționat de un agent economic care a început distribuirea primelor șarje din acest produs la scară industrială. Ei bine, iată, închidem acest drum prin transfer tehnologic și cu siguranță acest produs îl vom găsi la raft. În prima fază, la nivel național, dar cu siguranță și în afară. Este vorba de o înghețată obținută din ingrediente, matrici vegetale, care au un rol nutrițional extrem de important, vin și cu partea aceasta de funcționalitate. Pentru că, în general, atunci când vorbim de produsele inovative la facultatea noastră, vorbim pe de-o parte de acest concept de economie circulară, prin valorificarea tuturor subproduselor rezultate din industria alimentară, returnându-le într-un produs aducându-i plus valoare, iar pe cealaltă parte conceptul de Green Level, etichetă curată. Am reușit să utilizăm resursele naturale, cele pe care le regăsim în natură, pentru a fi adevărate subproduse, substanțe naturale care să înlocuiască aditivii, acele substanțe chimice extrem de controversate din partea consumatorului, acei aditivi pe care îi regăsim în etichetă. Deci, cu alte cuvinte, încercăm să diminuăm foarte mult lista de aditivi regăsită într-un produs alimentar, prin utilizarea acestor matrici vegetale naturale, în compoziția cărora găsim aceste substanțe, acești compuși cu valoare biologică extrem de importantă", a venit răspunsul.
Cătina, vedetă în produsele alimentare, dar nu numai
Revenind la cătină, ingredient în centrul mai multor proiecte de cercetare la FSIA, am aflat că poate fi găsită şi într-un tip de parizer dezvoltat de inginerii-cercetători din facultate. Decanul instituţiei spune că exemplele sunt numeroase: "Există cereri de brevete, inclusiv de produse care au ajuns în zona aceasta a mediului economic și produse pe care le regăsim la raft. Dacă vreți să rămânem în zona aceasta în care cătina este vedeta în produsul alimentar, vă putem spune că noi atunci când ne apucăm serios de o treabă încercăm să exploatăm toate zonele. Atunci când vorbim de cătină, de fruct, am utilizat-o sub diferite forme în mai multe produse alimentare. Fac parte dintr-o echipă de cercetare care a depus două cereri de brevet în care am utilizat cătina. Este folosită ca soluție de eliminare a nitritului rezidual din produsele din carne. Am obținut un produs din carne tip „parizer” în care am înlocuit nitritul rezidual cu adaos de cătină. Vorbim despre o cătină pe care am utilizat-o atât în stare refrigerată, dar și în stare congelată. Așa cum a spus și colega mea, avem această posibilitate de a o depozita pe termen lung printr-un sistem de congelare.
Am utilizat-o sub forma unui extract. Am utilizat un proces neconvențional de extracție a unor uleiuri esențiale din cătină. Evident că, după obținerea uleiului esențial, a rămas un șrot de cătină considerat un subprodus ca urmare a acestui proces. Șrotul de cătină l-am utilizat în produsul din carne, tocmai în ideea de a înlătura acest nitrit rezidual. Nitritul, cum foarte bine știm cu toții, este un aditiv extrem de controversat pe care îl regăsim nu numai în produsele din carne. Știm foarte bine că îl găsim și în apa plată pe care o consumăm. Tot în industria cărnii, o altă soluţie folosită este sub forma unui colorant obținut pentru un amestec de cătină cu sânge din zona de abatorizare porcine. Ne-am folosit de proprietățile și de conținutul de vitamina C foarte ridicat. Prin niște procese chimice specifice zonei din industria cărnii, am obținut un colorant în vederea reducerii nitritului rezidual. Deci nu vorbim de eliminare, dar l-am redus mult sub nivelul găsit în apa plată. Deci un rezultat foarte, foarte bun. Acest colorant este propus sub forma unei cereri de brevet și au fost discuții cu agenți economici direct interesați de a accesa brevetul și de a-l implementa în zona în care activează", a explicat conf. univ. dr. ing. Cristian Dima.
Această „vedetă”, cătina, a fost utilizată de către cercetători şi în diferite preparate cosmetice, în anumite creme. "Vorbim despre uleiul esențial, cel despre care vă spuneam că l-am obținut prin acel proces de extracție cu fluide supercritice. Vorbim de un ulei esențial de o puritate de 98%, ceea ce permite să fie utilizat și în zona cosmetică și în zona farmaceutică și, de ce nu, în zona medicală. Și atunci, dacă vorbim de aceste trei zone, în industria alimentară este foarte ușor de folosit. Tot cătina, sub forma unor extracte sau a unor fructe deshidratate, este folosită și în zona de piscicultură și acvacultură. Am utilizat cătina în aditivație. Am utilizat-o pentru îmbunătățirea hranei peștilor, pentru a le îmbunătăți starea de bine şi pentru prevenirea unor îmbolnăviri specifice. Astfel, ne-am dus și în zona de acvacultură și piscicultură. Sunt mult mai multe alte cereri de brevet, brevete obținute în cadrul Facultății de Știința și Ingineria Alimentelor, în cadrul unor echipe multidisciplinare", a punctat decanul FSIA.
(va urma)
NOTĂ: Emisiunea ”SPOT ON la Viața liberă – Galațiul sub reflector” este un produs ”Viața liberă”. Înregistrarea integrală a acestui interviu poate fi urmărită pe canalul YouTube al ziarului.
