Moto: "Durerile au ferestre luminate;
altfel, nu le-ar găzdui nimeni"
(Vasile Sevastre Ghican)
Bună dimineaţa, doamnă... dacă ai,
dă deschis la poartă şi mohor la cai,
ia-mă în căruţă... şi să coborâm
sub tăcerea noastră-n formă de salcâm!...
doar acolo piere timpul şi uitarea,
şi ne bate-n geamuri doar privighetoarea,
şi ne dă aminte că-n al ei des/cânt
nu există "poate", "dacă", "unde", "când"!
Bună dimineaţa, doamnă... dacă poţi,
pune turte-n traistă şi dă mers la roţi
peste nouă dealuri, peste nouă văi,
să plecăm departe de păcat şi răi!...
pune apă, doamnă... dacă ne-ntâlnim
şi-o să-i fie sete?... uite, ce chilim
viu ne ţine Calea şi vrea niciodată
să nu întâlnească Moarte însetată!
Pune şi salcâmul... (hai, avem departe)...
(vine, e a noastră şi a nimănui)...
iată-l, înfloreşte şi miroase-a carte...
cesta e Cuvântul, stăm sub forma lui!
