În carusel, de-atunci, de la-nceputuri...!...
(aşa se spune şi aşa se crede)...
"Şi nu-i, şi e", cum strigă Eminescu,
Eschil, Homer, Socrate, Arhimede...
cum strig şi eu (vremelnicul) întruna,
viteaz şi laş, naiv şi laolaltă
cu toţi, cu toate... însă mă-nconjoară
Singurătatea asta şi cealaltă!
Şi ce vârtej, ce dans, ce ameţeală
mă ţin legat... (da-mi dau şi dezlegare)...
mă dau la dus şi-ntors până începe
prezenţa sarabandei următoare!
N-am încotro, plătesc [(şi plata-mi pare
nicicum pătată, nici ne(cum)pătată]...
şi n-am să cad nicicând la datorie...
şi nu se mai termină niciodată!
