Ambiţiosul proiect al Galaţiului, presărat cu promisiuni, este un eşec pe care astăzi îl suportă gălăţenii * Fără şcoli, farmacii, alimentare, dispensar şi transport public accesibil, oamenii se simt ai nimănui
La începutul lunii noiembrie 2003, demarau lucrările pentru construirea primului bloc de locuinţe, destinate tinerilor cu vârsta până în 35 de ani, din cartierul „Dimitrie Cantemir”. Zvonul că la Galaţi va exista un adevărat paradis locativ pentru tineri învolbura până şi apa Dunării. Proaspăta vizită a echipei „Vieţii libere” în fostul cartier „Siret” ne-a dat de înţeles că megaproiectul autorităţilor, aşternut pe hârtie în timpul mandatului lui Adrian Năstase, a devenit un „absurd de Galaţi” greu de explicat. Deşi din anul 2002 până în 2016 a fost o cale lungă, prevederile proiectului s-au risipit într-o prăpastie a promisiunilor. În decursul câtorva ore petrecute în misteriosul cartier, ochii şi paşii noştri au căutat cu insistenţă cele peste 7.000 de locuinţe, spitalul, şcolile, parcul acvatic, terenul de sport şi nu în ultimul rând fabulosul mall despre care se vorbea cu atâta patos acum mai bine de un deceniu.
Ne-am trezit la hotarul dintre Galaţi şi Brăila, într-o oază de verdeaţă, pe alocuri sălbatică, numărând pe degete oamenii care se plimbau prin cartier. Văzusem atât de puţini, întrucât am trăit câteva clipe cu impresia că în toate apartamentele ANL şuieră vântul. În primă instanţă, ne-au sărit în ochi câţiva muncitorii care asfaltau cu spor o alee. Ne-am zis că-i semn bun, fără a face vreo aluzie la campania electorală!
Locuinţele au fost „aruncate” undeva în câmp, iar din păduricea situată în imediat apropiere mai apar şi unele „surprize”. Locatarii aud, din când în când, mistreţi şi zăresc câte-o vulpe flămândă. Indiferent de acest aspect, zona are, într-adevăr, foarte mult potenţial, iar tinerii speră că acesta va fi valorificat. „Potrivit Planului de „Mobilare Urbanistică”, cartierul va trebui să fie locuit, într-o bună zi, de 40.000 de locuitori şi să fie dotat din toate punctele de vedere”, a precizat un locatar, căruia i-am propus să facem un simplu calcul: din anul 2004 şi până în 2016, în apartamentele ANL s-au mutat puţin peste 1.000 de gălăţeni. În ce an cartierul „Dimitrie Cantemir” va fi locuit de 40.000 de persoane?
Se pare că evoluţia acestui cartier s-a dovedit a fi o mare păcăleală electorală sau o utopie în care s-au prins destul de mulţi gălăţeni...
Paradoxuri de Galaţi - Ce-avem de împărţit cu brăilenii?
În cartierul retras din civilizaţie nu există decât 348 de locuinţe ANL, deşi numărul ar fi trebuit să ajungă la 7.643 de locuinţe (apartamente ANL şi case individuale). În realitate, acestea sunt situate pe teritoriul administrativ al judeţului Brăila, pentru că limitele nu au fost modificate. Şi aşa s-au născut paradoxurile! Locatarii, deşi au buletine de Galaţi, locuiesc în judeţul Brăila. Dacă merg acasă cu maşina, au nevoie de rovinietă, pentru că intră pe Drumul Naţional dintre cele două oraşe. Şi, culmea, gălăţenii plătesc taxe în Galaţi, dar au nevoie de autorizaţie de construcţie de la Brăila. „Proiectul cartierului „Dimitrie Cantemir” este mort, pentru că nu s-a găsit un cadru legal care să îndrepte lucrurile. În ceea ce priveşte autorizaţiile de construcţie, consider că ar trebui semnat un acord de asociere între cele două judeţe. Se poate face trecerea comunei Vădeni în teritoriul judeţului Galaţi. Astfel, zona rezidenţială va putea fi extinsă fără a avea nevoie de acordul Brăilei. Ştiţi, noi ne-am lăsat pradă unor promisiuni mincinoase, care nu mai pot continua”, ne-a spus un chiriaş.
Oamenii se simt asemenea unor refugiaţi izgoniţi de acasă. Li s-au oferit doar câteva „cutii” din beton situate pe două străzi ale căror nume le amplifică sentimentul de furie: Berlin şi Paris. Se pot lăuda, ironic vorbind, că locuiesc în marile capitale ale Europei Occidentale, însă dintr-o epocă apusă de multă vreme.
Mai rău decât la ţară - „Peste mări şi ţări”, pentru de-ale gurii
Cei peste 1.000 de gălăţeni care locuiesc în cartierul "Dimitrie Cantemir" au la îndemână un singur magazin economat foarte modest. Nu are program zilnic, iar de luni până vineri funcţionează pe sărite. „Mi se întâmplă să merg la magazin şi să mă întorc cu sacoşa goală, pentru că nu găsesc nimic din ce am nevoie. Cei care nu au autoturisme personale sunt blocaţi aici, iar în weekend nu au de unde să-şi cumpere o apă sau o pâine. Ne dorim foarte mult cel puţin o alimentară să se mai deschidă pentru noi, cu program normal. Nu este posibil aşa ceva într-un secol atât de avansat din punct de vedere tehnologic. Până şi la ţară este mai bine. Are omul de unde să-şi cumpere un lapte proaspăt pentru copii”, ne-a spus Mariana C. Femeia se numără printre persoanele care au primit cheia apartamentului în 2012. „La început, ne-am simţi pur şi simplu abandonaţi de autorităţi. Cum să trăieşti fără apă şi canalizare?”, şi-a amintit locatara.
Cel mai apropiat supermarket de cartierul „Dimitrie Cantemir” este situat la o distanţă de aproximativ trei kilometri. Având în vedere că transportul public circulă foarte rar, iar maşină personală nu are orice locatar, în zilele de sâmbătă şi duminică, gălăţenii ar trebui să parcurgă această distanţă pe un Drum Naţional, deloc prietenos pietonilor.
Locuitorii, dependenţi de programul autobuzului
Pentru cetăţenii din cartierul „Dimitrie Cantemir” singura cale de a ajunge în oraş este să aştepte minute bune în staţie. Drumul la serviciu, şcoală sau spital depinde de orarul autobuzelor. Oamenii cu care am discutat ne-au spus că aceasta ar fi cea mai gravă problemă cu care se confruntă. Au la dispoziţie doar două autobuze, 10 şi 17, dar care circulă prea rar. „Autobuzul vine din 45 în 45 de minute. Ne programăm activităţile după programul lui. Se întâmplă să ajungem cu câteva minute mai târziu şi stăm în staţie aproximativ o oră. S-a tot abordat această problemă, însă fără rezultat. Ar fi bine să existe şi câteva microbuze”, a precizat Adina Ibănescu, locuitoare a acestui cartier de trei ani.
Tot în cartierul de la marginea oraşului locuieşte şi Ileana C. „Nu am autoturism personal şi am învăţat orarul autobuzelor, care însă nu ne satisface. După ora 22,00, când pleacă ultimul autobuz, cartierul este izolat, iar o călătorie cu taxiul este prea costisitoare. Şoferii vor să le plătim călătoria dus-întors, pentru că ies din oraş. Asta înseamnă aproximativ 30 de lei”, ne-a explicat locatara.
La sfârşitul anului 2014 se discuta despre suplimentarea cu autobuze, care ar fi trebuit să plece din această zonă. Din păcate, oamenii ne-au spus că staţiile sunt „vizitate”, ca şi acum câţiva ani, de aceleaşi mijloace de transport public.
Fără şcoală
Copiii care locuiesc în cartierul „Dimitrie Cantemir” nu au nicio şcoală în cartier. Doar o grădiniţă a fost „improvizată” la parterul unui bloc. „Copilul meu merge la Şcoala Nr. 3 din Micro 21. Aceasta este cea mai apropiată de noi. Au autobuz şcolar, la anumite ore, dar nu toţi copiii au acelaşi program. Dacă întârzie la microbuz, trebuie să aştepte foarte mult timp transportul public”, ne-a spus Adina Ibănescu.
Părinţii îşi doresc deschiderea unei şcoli la ei în cartier, aşa cu li s-a promis, de altfel. „Cel puţin pentru clasele I-IV să se înfiinţeze o şcoală. Cu cei mici este mai greu. Pentru educaţia copiilor, investiţiile sunt prioritare”, a completat o mamă.
Cort, pe post de biserică
În cartierul „Dimitrie Cantemir” nu există un lăcaş sfânt din zid, dar oamenii se mândresc că au reuşit să amenajeze o zidire spirituală. Prin eforturile celor care cred în Providenţă a fost amplasat un cort, în vecinătatea blocurilor, pentru programul liturgic. „Acesta locul în care dialogăm şi învăţăm să ne ajutăm unii pe alţii. Ne simţim mai ocrotiţi”, ne-a spus o locatară.
Parohia „Dimitrie Cantemir” din Galaţi este cea mai tânără comunitate parohială din oraş. Încă de la începuturi, a primit ocrotirea spirituală a Cuviosului Părinte Dimitrie cel Nou de la Basarabi.
Staţie de epurare sau bazin cu apa murdară?
Un alt eşec din cartierul „Dimitrie Cantemir” este staţia de epurare, pentru care Primăria Galaţi a plătit până acum 2,3 milioane de lei. Construcţia microstaţiei care ar trebuia să trateze şi să separe apele reziduale încă mai este aşteptată de locatari.
„Parcă suntem blestemaţi cu această staţie. De câteva ori s-a tot făcut licitaţie, dar fără succes. Există anumite standarde de protecţie a mediului, care la noi nu sunt respectate. Alimentarea cu apă potabilă a durat o veşnicie, iar acum trebuie să aşteptăm câţiva ani contrucţia microstaţiei”, a punctat un locatar.
În prezent, apele uzate ale cartierului se strâng într-un bazin de retenţie care se vidanjează. Ghinionul s-a tot ţinut de acest obiectiv de investiţii, la care nu există niciun ofertant. Astfel, de câţiva ani s-a tot bătut pasul pe loc, iar plângerile penale, presiunile unor instituţii şi vocile cetăţenilor au fost ignorate.
Imaginea acestui cartier pune punctul pe „i”, în ceea ce priveşte carul cu promisiuni electorale. Tinerii din cartier mai aşteaptă acel „paradis”, pe care nici măcar nu l-au pierdut, fiindcă nu l-au avut niciodată. Nu mai vor soluţii provizorii, ci durabile, pentru că au fost martori la prea multe eşecuri ale administraţiei.
Joi, vă aşteptăm la Parfumul Teilor
"Viaţa liberă" continuă raidurile în cartierele Galaţiului, pentru a afla direct de la cititori care sunt problemele cu care se confruntă. Astfel, joi, 28 aprilie, între orele 9,00 şi 9,30, vă aşteptăm la chioşcul nostru de la "Parfumul Teilor", să ne spuneţi ce vă nemulţumeşte şi să le sugeraţi autorităţilor ce trebuie făcut în cartier.
