Mă duc să iau poezie şi proză din colţul cu cărţi şi jucării şi femeie frumoasă... Merge şi câinele bisericii, merge şi motanul bisericii: două animale credincioase şi liniştite printre nesimţiţi umpluţi cu aere condiţionate, printre bigoţi şi şmecheri ieftini, printre lichele cu lumânare într-o mână şi cu secure în altă mână, printre gunoaie azvârlite la întâmplare, într-o lume spărgătoare de seminţe şi bănci, printre săraci murdari şi angajaţi la ...

Nu care cumva să crezi că insist, că-s prost ÅŸi o fac pe deÅŸteptul. N-am să te mai sâcâi multă vreme. Dacă nici după "publicitatea" pe care Å£i-am dat-o ieri nu ai curaj să "rupi" tăcerea, rezultă că te doare-n cot...(că tot trei litere are, câte două consoane ÅŸi o vocală, fiecare)...de QED, însemnează că Å£aÅ£a Lui (nevasta lui Zero) e mai importantă decât minunile universale din poezia UMNS! De ce-i genial "îngerul cu o carte în mâini"? Păi, doamnă Doi, în loc sÄ ...

Nu vrei să "spargii" tăcerea? Îţi dau publicitate! Şi doar am spus întotdeauna, dar nimeni nu m-a crezut niciodată: nu am încotro, sunt obligat să rămân aici, la cheremul Infernului, printre himere purificatoare, printre umbre celebre şi sfinţi afumaţi, printre păcătoşi smoliţi şi inocenţi aiuritori în cazanul tembel al inculturii!...din când în când, într-un remember răscolitor, mă apropii de mama!...(o văd mereu plecând spre cer, la trei paşi sub pământ! o văd ...

Mai trimite-mi nişte ploaie.../ că mi-i rău şi mă usuc, şi mă uit ca mătrăguna/ la prohodul unui cuc!... Unui cuc suav şi tandru,/ zvelt şi straşnic şi haihui, amator de bela(donă).../ Ăsta-i cucul nimănui, cucul blestemat întruna,/ când se-ngână într-un ceas şi trezeşte toată lumea/ să trăiască cea rămas!   Zice cu! (şi) cu!...şi crede/ că-i deştept şi sfânt şi drag, şi (în)cântă cuca(bela)/ lui din celălalt copac, şi-o aşteaptă, şi-o aşteaptă/ mà ...

Regina vioară se suie pe umăr, cuminte şi plină cu-atâtea tăceri... arcuşul se duce (deseară) s-o cânte de rău şi de bine, de azi şi de ieri!... Porneşte, începe, alunecă-n sine, adună şi scade şi scurmă n-adânc... şi tulbură suflete moarte regina frumos înclinată spre umărul stâng! Trecutul s-aude pe deal şi pe vale cum vine, şi vine, şi dă în prezent... şi vorbe curate şi braţe întinse îl cheamă n-ogradă şi-l vrea repetent! Îl cheamă pe prispă, îl ...

Văd că nu-mi scrii. N-ai decât. Nu te ÅŸtiam aÅŸa de încăpăţânată. Ori Å£i-ai pus în gând să vii, la modul surpriză, cu tanti Lui ÅŸi cu nenea Zero, aici, la mine, pe Aria Zimbrului? M-aÅŸ bucura tare mult să vă demonstrez cu lux de amănunte că poetul Nichita Stănescu-i genial, să vă lămuriÅ£i ÅŸi voi că Blondul Poeziei Române-i "pălmuit" cu aripile "daimonului" din spatele cuvintelor, din "ordinea cuvintelor", cum chiar el zicea ÅŸi scria! Ce, nu vă vine să credeÅ£i cÄ ...

Să nu i se pară că lor nu le pasă şi toate cuvintele sale că pier, mortul se ţine trei zile în casă... apoi, se îngroapă cu faţa la cer!... Un viu în ogradă ciopleşte o cruce... (o cruce uşoară, cu braţe subţiri)... ciopleşte atent şi aminte-şi aduce de mortul prezent, încuiat în priviri! Copiii se joacă, privesc înainte... prohodul se nalţă din ţărnă, prin foi... un om se închină, se roagă fierbinte la cel mai de sus şi mai bun pentru noi! Şi dacă se miŠ...

Da... exact aşa încep: "Dragă doamnă Doi, te anunţ că tăcerea nu mai e de aur. De multă vreme, e o tinichea coclită, un hârb, o bagatelă. Dacă tu taci din cauza prietenei tale, doamna Lui, faci o greşeală catastrofală. Mai ales că ţi-am spus de când hăul să nu pui la suflet palavrele şi clevetelile cestei femele. Asta-i monument de prostie omenească, exemplu de model în ale mofturilor cu ştaif. După cât de tare nu-mi mai zici/scrii nimic, sunt sigur că ai plecat ureche ...

E gata Cercul... (fii atent,/ mai are-o Clipă... şi începe): ai mai văzut?! n-ai mai văzut?!/ vezi punctul Zero?! poţi pricepe cât de curat şi de frumos/ e Începutul? ai tu, oare, timp să-l aştepţi pe Unu, când,/ sub talpa lui devastatoare, din ce în ce mai mult urât/ şi mult murdar şi strâmb se face? şi cum se umple cu absurd?/ şi cum pe Aria-i vorace vin derbedei, sperjuri şi tâmpi/ cu puncte negre şi concrete, şi merg şi merg pe (contra)sens,/ şi muşcă Razele coche ...

Acum, la fără un sfert, se împlinesc ÅŸase luni, cinci săptămâni, patru zile, trei ore, două minute ÅŸi-o clipă de când aÅŸtept un cuvânt drept răspuns de la tine. Măcar un cuvânt, dacă mai multe nu vrei, nu poÅ£i ori nu ÅŸtii. Åži ÅŸtii foarte bine ce au însemnat ÅŸi ce însemnează pentru mine scrisorile tale, în ciuda conciziunii, simplităţii ÅŸi banalităţii lor. Da? AÅŸadar, chiar în clipa de mai sus, când nisipul cade ÅŸi cucul bate "fără un sfert", mă pregătesc sÄ ...