Rusia continuă să-și intensifice ofensiva în estul Ucrainei, unde lupta pentru orașul Izium continuă. De asemenea, se duc lupte la oțelăria Azovstal din Mariupol, unde se crede că sunt peste 1.000 de luptători ucraineni și peste 100 de civili. Oficial, de la începutul războiului, în Ucraina au fost uciși 3.300 de civili, scrie Digi24.ro. ONU crede, însă, că numărul real al victimelor este mult mai mare. Totodată, Ucraina susține că a recucerit patru așezări din regiunea Harkiv și că i-a împins pe ruși până aproape de graniță. În cel mai recent dintre discursurile sale, președintele Zelenski a subliniat aceste vești bune și a spus că ar putea semnala începutul unei noi faze a războiului.
Lupte aprige pe insula Șerpilor
În analiza de miercuri dimineață a războiului, Ministerul britanic al Apărării transmite că luptele continuă pe Insula Șerpilor, Rusia încercând în mod repetat să își întărească vulnerabila garnizoană aflată acolo.
Londra spune că ucrainenii au reușit să lovească cu success, cu ajutorul dronelor Bayraktar, apărarea antiaeriană rusă și navele de reaprovizionare ale invadatorilor. Navele de reaprovizionare ale Rusiei au o protecție minimă în vestul Mării Negre, în urma retragerii marinei rusești în Crimeea, după pierderea navei Moskva, subliniază Ministerul britanic al Apărării.
Britanicii observă că eforturile actuale ale Rusiei de a-și spori forțele pe insula Șerpilor oferă Ucrainei mai multe oportunități de a ataca trupele rusești și de a distruge echipamente.
Dacă Rusia își consolidează poziția pe insula Șerpilor, cu apărare antiaeriană strategică și cu rachete de croazieră de apărare de coastă, ar putea domina nord-vestul Mării Negre, mai notează Ministerul britanic al Apărării.
Un mercenar din Grupul Wagner explică de ce a refuzat să lupte în Ucraina
Eșecul armatei ruse de a ocupa capitala ucraineană a fost inevitabil, deoarece, în anii precedenți, rușii nu s-au antrenat niciodată în mod direct în eventualitatea confruntării cu un inamic puternic, potrivit unui fost mercenar din Grupul Wagner, cu legături la vârful regimului de la Kremlin, care a luptat alături de armata rusă, scrie Reuters, preluat de Digi24.
Marat Gabidullin a participat la misiunile Grupului Wagner, în numele Kremlinului, în Siria și la un conflict anterior din Ucraina, înainte de a decide să facă publică experiența sa în cadrul companiei militare private secrete.
A părăsit grupul Wagner în 2019, dar cu câteva luni înainte ca Rusia să lanseze invazia pe 24 februarie, Gabidullin, în vârstă de 55 de ani, a spus că a primit un apel de la un recrutor, care l-a invitat să se întoarcă la activitatea de mercenar de război în Ucraina.
Gabidullin a refuzat, în parte pentru că, a spus el, știa că forțele ruse nu au un antrenament puternic, chiar dacă și-au expus arsenalul de noi arme și succesele lor în Siria, unde l-au ajutat pe președintele Bashar al-Assad să învingă o rebeliune armată.
„Au fost prinși complet prin surprindere de faptul că armata ucraineană a rezistat atât de înverșunat. Nu le-a venit să creadă că se confruntă cu armata reală”, a spus Gabidullin despre eșecurile Rusiei în Ucraina.
El a precizat și că oamenii cu care a vorbit din tabăra rusă i-au spus că se așteaptau să se confrunte cu o armată vulnerabilă și lipsită de forță atunci când au invadat Ucraina, nu cu trupe organizate și bine antrenate.
„Le-am spus: „Băieți, este o greșeală”, a spus Gabidullin, care se află acum în Franța, unde publică o carte despre experiențele sale ca luptător în Grupul Wagner.
Tranzitul gazelor ruseşti îndreptate către Europa Occidentală, blocat
Ucraina a blocat tranzitul gazelor ruseşti către Europa Occidentală, în regiunea Lugansk, afirmând marţi că ocuparea teritoriului estic de către forţele ruse face imposibilă supravegherea fluxurilor, transmite dpa, citată de Agerpres.
Decizia înseamnă că 32,6 milioane de metri cubi de gaz pe zi sunt pe cale să fie oprite, aproximativ o treime din exportul rusesc ce traversează zilnic teritoriul ucrainean, potrivit autorităţilor de reglementare ucrainene.
Ucraina a spus că ocupaţia a făcut imposibilă accesarea unui nod la Sohranovka şi direcţionarea gazului de-a lungul altor rute. A citat cel puţin un incident de "violenţă crescută".
Gazprom a contestat explicaţia părţii ucrainene spunând că "nu are absolut nicio confirmare a unor cazuri de violenţă crescută". Compania rusească de stat a adăugat că nu există nicio modalitate tehnică de redirecţionare de-a lungul altor rute.
Europa este îngrijorată în legătură cu aprovizionarea cu gaze încă de la începutul invadării Ucrainei. Multe ţări vest-europene ar dori să pedepsească Rusia din punct de vedere economic pentru invazie, dar nu au o alternativă la gazul pe care Rusia îl furnizează; aceasta înseamnă că oferă finanţare unei ţări căreia îi impun sancţiuni economice.
Mare parte din aprovizionarea cu gaze ruseşti a Europei se face prin conducta Nord Stream 1, ce traversează Marea Baltică. Conform contractelor, prin conductele ce traversează Ucraina este permis să circule maximum 109 milioane de metri cubi pe zi.
