România se află în alertă după ce invazia ţânţarilor a adus Europa în pragul unei epidemii cu virusul West Nile. În acest moment ne aflăm pe harta roşie a acestei maladii, după ce în ţară au murit deja şase oameni infectaţi cu virusul transmis de ţânţari.
Cu cele 56 de cazuri de îmbolnăviri identificate până la sfârșitul săptămânii trecute, România ocupă locul al treilea în Europa. Cazurile sunt din Dolj - 12, Iaşi - 10, Bucureşti - 8, Olt şi Teleorman - câte 4, Galaţi şi Ilfov - câte 3, Brăila şi Giurgiu - câte 2, Bacău, Tulcea, Bihor, Botoşani, Vrancea, Covasna, Mehedinţi şi Satu Mare - câte un caz.
Trei dintre decese s-au înregistrat în Bucureşti şi câte unul în judeţele Iaşi, Galaţi şi Covasna. Anul trecut, opt oameni au murit, în urma infecţiei cu virusul West Nile. Patru decese au fost înregistrate în Bucureşti şi câte unul în Buzău, Brăila, Olt şi Ialomiţa.
Care sunt ţânţarii cei mai periculoşi
Proliferarea infecţiilor este pusă pe seama schimbărilor climatice din ultimii ani, factor important care favorizează înmulţirea ţânţarilor. Virusul West Nile este transmis de ţânţarul Culex, dar în România mai sunt încă două specii periculoase de ţânţari: anofel, responsabil pentru răspândirea malariei, şi ţânţarul tigru - responsabil de transmiterea microbilor care provoacă febra galbenă, febra denghe sau zika.
Pentru ca infecţia să se răspândească la om este suficientă o singură înţepătură a unui ţânţar infectat. Virusul West Nile atacă meningele, adică învelişul creierului. Dacă pacientul primeşte tratament în timp util, nu vor rămâne niciun fel de sechele. În caz contrar, se poate ajunge chiar la deces. Mai vulnerabile sunt persoanele în vârstă şi cele care au afecţiuni neurologice. Boala atacă pe nevăzute, circa 80 la sută dintre persoanele infectate neavând simptome. Din păcate, nu există un vaccin împotriva infecţiei cu West Nile, medicii tratând simptomele bolii.
Ce spun specialiştii
Medicii ne liniştesc însă şi spun că în România s-au înregistrat doar cazuri sporadice, nefiind vorba de o epidemie propriu-zisă, iar creşterea înregistrată este cauzată de perioada excesiv de ploioasă care a făcut dificilă distrugerea ţânţarilor. „Nu este un nivel epidemic, aproape în fiecare an am avut cazuri. Trebuie să vedem ce va fi în următoarele săptămâni, dar nu cred că se va ajunge la o epidemie. Au fost multe ploi, iar ţânţarii au proliferat. Odată cu răcorirea vremii, dispar şi ţânţarii, care sunt vectorii bolii“, a explicat, pentru „Adevărul“, prof. dr. Emanoil Ceauşu, medic primar de la Catedra de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş“.
La rândul său, Cătălin Apostolescu, medic primar la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş“, afirmă faptul că îmbolnăvirile sunt monitorizate foarte atent de autorităţile medicale. „Nu putem vorbi de o epidemie după câteva decese înregistrate. În fiecare an, în sezonul cald, ţânţarii sunt activi şi apar îmbolnăviri cu virusul West Nile. În întreaga Uniune Europeană este un program de supraveghere a acestor infecţii, care durează din luna mai și până la începutul lui octombrie. Sunt monitorizate aceste cazuri. Trebuie să ne ferim de ţânţari, folosind haine care să acopere mâinile şi picioarele sau creme, trebuie să evităm locurile cu ţânţari mulţi. În ceea ce privește autorităţile, trebuie organizate campanii de dezinsecţie“, arată specialistul.
Cum să ne ferim de îmbolnăvire
Potrivit specialiştilor, în cazul în care au suspiciuni de îmbolnăvire, oamenii trebuie să meargă imediat la medic. „Atunci când apar simptome – febră, frisoane, dureri puternice de cap sau chiar vărsături, oamenii trebuie să se prezinte urgent la medic. Mai întâi, la medicul de familie care, dacă va considera că este nevoie, va trimite pacientul la spital sau ambulatoriul de specialitate, pentru analize. Se iau probe pentru a se căuta anticorpii specifici. Pentru că orice infecţie determină reacţia organismului şi apar anticorpi specifici. Pot fi şi infecţii uşoare, cazuri în care anticorpii pot rămâne în organism ani de zile. Dar aceste persoane n-au nicio simptomatologie, nu există niciun risc. Trebuie să ne protejăm de ţânţari, care înţeapă, de obicei, seara. Apărarea cea mai bună constă în purtarea de haine lungi sau în soluţiile repelente, care au efect câteva ore. Trebuie să ne ferim de locurile unde proliferează ţânţarii – bălţi, lacuri, stufăriş. Autorităţile trebuie să aibă campanii susţinute pentru distrugerea insectelor“, a mai spus prof. dr. Emanoil Ceauşu.
Epidemia din 1996
În anul 1996 România s-a confruntat cu cea mai severă epidemie de de meningită West Nile din Europa, boală dată de acest virus. Oficial, atunci s-au înregistrat 400 de cazuri. Cei care au trecut prin epidemia de atunci au căpătat imunitate pe viaţă, potrivit studiilor făcute de specialiştii Institutul Matei Balş în 1997, la un an de la epidemie.
