Diabetul, o poveste dulce-amară. Boala care afectează un român din zece
Foto: politico.com

Diabetul, o poveste dulce-amară. Boala care afectează un român din zece
Evaluaţi acest articol
(13 voturi)
Primele mențiuni documentate cu privire la diabet datează de peste 3.500 de ani. Boala a însoțit omenirea de-a lungul istoriei, asemenea unui companion tăcut, însă mereu prezent. Odată ce calitatea vieții a crescut, iar asigurarea hranei zilnice nu a mai reprezentat o problemă pentru cei mai mulți dintre noi, diabetul a ieșit grăbit din umbră, căpătând proporții epidemice, în doar câteva decenii.

În prezent, aproape că nu mai există familie în care o rudă apropiată să nu sufere de diabet. Poate fi bunicul, bunica, un unchi sau o mătușă, unul dintre părinți sau chiar copilul. De obicei, pacienții provin din rândul persoanelor supraponderale sau obeze. Nu este însă o regulă generală. Nu de puține ori boala poate afecta copii, adolescenți sau adulți tineri care au greutate corporală considerată normală. Indiferent de vârstă, de sex sau de statut social, cert este un singur lucru: nedepistat din timp și netratat diabetul conduce la apariția unor complicații teribile, în fața cărora medicina modernă este încă total dezarmată.

La doar 36 de ani, nimic nu părea să poată sta în calea lui Laurențiu D. La puțin peste 1,8 metri înălțime și 90 de kilograme greutate, gălățeanul era un bărbat robust, nicidecum gras. De altfel, nici nu ar fi avut cum să se îngrașe. La serviciu pleca în fiecare zi cu noaptea în cap și se întorcea acasă abia seara. Stresul de la muncă devenise un lucru constant, iar mesele din timpul zilei erau mai mereu amânate spre seară.

Într-o bună zi, și-a dat seama că mergea să urineze mult prea des. Știa despre problemele de prostată care apar la bărbații mai în vârstă, însă el era mult prea tânăr pentru așa ceva. S-a gândit că probabil răcise pe undeva, iar că problema urma să se rezolve de la sine, în scurt timp. Câteva săptămâni mai târziu, Laurențiu a observat și că hainele îi deveniseră mult prea mari. Deja dăduse două găuri suplimentare la curea. Chiar și așa, își ridica pantalonii mai mereu. La sfatul unui prieten, care avea un aparat de măsurat glicemia, a mers să-și facă testul.

”Amicul meu m-a înțepat în deget, iar pe ecranul aparatului a apărut un număr: 420. A urmat un scurt moment de tăcere, după care prietenul meu m-a întrebat dacă mâncasem foarte mult dulce în acea dimineață. Eu nu băusem nici măcar un ceai. I-am spus că în ultima lună slăbisem 15 kilograme, deși mâncasem la fel de mult ca înainte. Ajuns la 75 de kilograme, aproape că mi se vedeau pătrățelele de pe abdomen, am încercat eu să fac o glumă, atunci”, își amintește Laurențiu.

Ce a urmat în scurt timp nu a fost o carieră în fitness, ci vizite peste vizite la medici și schimbarea bruscă a stilului de viață. Cu o glicemie de peste 400, confirmată de testările ulterioare, vestea că are diabet de tip 2 a fost un adevăra șoc. ”Am fost imediat internat în spital pentru stabilizarea bolii. Medicul mi-a confirmat deja ceea ce aflasem între timp: că urma să trăiesc cu diabet pentru toată viața și că, din acel moment, trebuia să fiu foarte atent la ce, cât și când mănânc. Diabetul mi-a afectat însă și familia. Când a aflat ce schimbări trebuie să fac în alimentație, soția mea a hotărât să țină și ea același regim. A făcut lucrul acesta pentru a-mi veni mie mai ușor, dar și pentru că i s-a părut și ei benefic pentru sănătate”, a mai spus bărbatul.

Colegii de serviciu nu știu nici acum că Laurențiu are diabet. Nu le-a spus pentru a nu fi etichetat drept o persoană bolnavă și tratat special. Faptul că și-a acceptat boala nu înseamnă însă că a și depășit toate dificultățile. Gălățeanul spune că diabetul, deși aparent invizibil, te macină și psihic, nu doar fizic. Știind ce riscuri există, ajunge inevitabil să se gândească cu teamă la complicațiile pe care le poate face.

O povară imensă pentru familie și pentru societate

Potrivit medicilor, atât timp cât boala este ținută sub control, complicațiile pot fi evitate, în cele mai multe cazuri. Vorbim totuși despre o afecțiune imprevizibilă, cu multe variabile. Netratat și ignorat, diabetul nu iartă. În timp, se poate ajunge la orbire, la amputații, la insuficiență renală, la infarct de miocard sau la accident vascular cerebral. Nu este vorba despre simple posibilități, ci despre o realitate cât se poate de concretă. Saloanele spitalelor sunt pline cu mii de pacienți pe care diabetul i-a lăsat infirmi. Lăsând la o parte reducerea drastică a calității vieții bolnavului, aceste complicații sunt o povară imensă pentru familie și pentru societate. Costurile tratării și îngrijirii unui astfel de pacient sunt imense, putând duce la sapă de lemn orice buget alocat Sănătății, oricât de generos ar fi acesta. Tocmai de aceea, prevenția și tratamentul aplicat la timp sunt esențiale.

Legătura primejdioasă dintre obezitate și diabet

”Anul acesta, cu ocazia Zilei mondiale a diabetului, accentul a fost pus pe prevenție și pe rolul familiei în această privință. Schimbarea tiparului alimentar, survenită după anul 1990, a determinat dezvoltarea unei adevărate epidemii de obezitate în România. Legătura dintre obezitate și apariția diabetului este dovedită științific. 90 la sută din totalul pacienților cu diabet de tip 2 provin din rândul obezilor. A apărut astfel și un nou termen, cel de diabezitate. Obezitatea creează substratul tulburărilor metabolice. Apare astfel o tulburare a metabolismului denumită rezistența la insulină.

Pancreasul, organul care secretă insulina, devine suprasolicitat în cazul obezilor. Acest organ obosește în timp, ceea ce duce la scăderea cantității de insulină pe care o secretă. Iar cum insulina este singurul factor cu care organismul reglează cantitatea de glucoză din sânge, atunci când nivelul acestui hormon scade, nivelul de glucoză din sânge rămâne mare. Hiperglicemia apărută astfel înseamnă, de fapt, diabet zaharat”, a explicat dr. Magdalena Moroșanu, medic primar Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.

Paradoxal, ecuația este una pe cât de simplă, pe atât de greu de controlat. Mâncatul excesiv și sedentarismul duc la supragreutate, fie că este vorba de suprapondere sau de obezitate. În cazul supragreutății corporale, pancreasul este supralicitat, intervine rezistența organismului la insulină sau scăderea cantității de insulină produse de pancreas, ceea ce creează cadrul favorabil pentru apariția diabetului de tip 2. Practic, prin evitarea excesului alimentar și a sedentarismului diabetul poate fi prevenit, în majoritatea cazurilor.

Complicații teribile

Potrivit doctorului Magdalena Moroșanu, diabetul afectează circulația din întregul sistem vascular. Prin afectarea vaselor mici de sânge apare retinopatia diabetică, complicație care slăbește drastic vederea, putându-se ajunge până la orbire. Și rinichii sunt afectați în diabet, factor ce poate declanșa insuficiența renală, cu necesitate de dializă permanentă.

”Prin afectarea circulației din vasele mari de sânge apare boala coronariană, ceea ce poate conduce la infarctul de miocard (una dintre principalele cauze de mortalitate în România și în lume – n.r.). De asemenea, apare boala cerebrovasculară, răspunzătoare de apariția accidentului vascular cerebral. Nu în ultimul rând, poate apărea și boala arterială periferică, condiție medicală care poate conduce la cangrena diabetică și, în stadiu final, la amputații ale membrelor inferioare”, a adăugat dr. Moroșanu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

O cercetare a confirmat epidemia de diabet

Studiul PREDATORR, realizat în România, în 2014, a scos la iveală faptul că prevalența diabetului în țara noastră este de 11,6 la sută, ceea ce înseamnă că numărul românilor cu vârste cuprinse între 20 și 79 de ani care suferă de această boală variază între 1.535.413 și 1.967.200. Datele scoase la iveală de această cercetare, prima de acest fel din România, au depășit chiar și cele mai sumbre previziuni ale medicilor și au scos la iveală faptul că unul din doi bolnavi de diabet rămâne nediagnosticat și netratat în țara noastră. Din acest motiv, recunoașterea simptomelor timpurii ale bolii este esențială pentru diagnosticare, începerea tratamentului și prevenirea complicațiilor.

”În cazul copiilor și al tinerilor, acolo unde predomină diabetul de tip 1 insulinodependent, simptomele sunt foarte evidente. Cel mai adesea, acestea sunt: setea excesivă, urinarea frecventă, oboseala accentuată și scăderea bruscă și vizibilă în greutate fără un motiv evident. Copilul sau tânărul poate slăbi într-o singură lună chiar și între cinci și zece kilograme. În cazul adulților, problema se complică, deoarece diabetul de tip 2, mai ales când valorile glicemiei nu depășesc 300, nu este atât de simptomatic precum cel de tip 1”, a mai spus dr. Magdalena Moroșanu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Factorii de risc

Este de la sine înțeles de ce depistarea timpurie a diabetului de tip 2 este foarte importantă, iar cunoașterea factorilor de risc poate contribui atât la acest demers, cât și la prevenirea îmbolnăvirii. Astfel, există anumite categorii de persoane pentru care riscul de îmbolnăvire este mai mare.

În primul rând, fiecare persoană care are un diabetic rudă de sânge în familie este predispus la această boală metabolică. Suprapoderalii și obezii pot dezvolta, de asemenea, mult mai ușor boala. Predispuse sunt și femeile care au născut un copil cu o greutate mai mare de patru kilograme. O grijă specială trebuie să aibă și persoanele care au suferit un infarct de miocard, un accident vascular cerebral sau cele care au hipertensiune arterială ori dislipidemii (valori crescute ale colesterolului și trigliceridelor în sânge – n.r.).

O alimentație sănătoasă și evitarea sedentarismului

Potrivit medicului citat, familia are un rol extrem de important în prevenirea diabetului de tip 2. ”În familie trebuie să existe o îmbunătățire a stilului de viață, constând într-o alimentație sănătoasă și în evitarea sedentarismului. Chiar și 30 de minute de mers grăbit și neîntrerupt în fiecare zi pot contribui în mod determinant la prevenirea îmbolnăvirilor. Alimentația sănătoasă constă în respectarea celor trei mese principale ale zilei, între care trebuie să inserăm două mici gustări. Mesele trebuie să aibă la bază măsurarea porțiilor și nu cântărirea lor. Cu alte cuvinte, trebuie mâncat cu măsură”, a concluzionat dr. Moroșanu.

Pe lângă datele deja amintite, studiul PREDATORR a mai scos în evidență și faptul că peste trei milioane de români au prediabet, o condiție în care persoana are valori ale zahărului în sânge peste limitele normale, dar nu îndeajuns de crescute pentru a fi diagnosticate cu diabet. Un prediabetic este mult mai predipus să dezvolte diabet față de o persoană care nu prezintă această condiție. Vestea bună este însă că trecerea de la prediabet la diabet de tip 2 poate fi evitată, printr-o alimentație sănătoasă, prin mișcare și prin menținerea unei greutăți corporale normale.

Ce înseamnă normal în privința greutății corporale

Pentru a verifica ce înseamnă o greutate corporală normală medicii au pus la punct un instrument de calcul denumit indice de masă corporală (IMC). IMC-ul se calculează simplu prin împărțirea greutății, exprimată în kilograme, la înălțime, exprimată în metri la pătrat: greutate (kg)/ înalțime2 (m). Un IMC mai mic de 18,5 înseamnă subpondere. Între 18,5 și 25, înseamnă greutate normală. Între 25 și 30, vorbim despre suprapondere. Ceea ce depășește 30 este considerată obezitate, care se împarte în mai mute grade. Astfel, între 30 și 35 avem obezitate de gradul 1, între 35 și 40, obezitate de gradul 2, iar între 40 și 45, obezitate de gradul 3. Un IMC mai mare de 45 înseamnă obezitate severă.   

Citit 2039 ori Ultima modificare Vineri, 14 Decembrie 2018 13:20

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.