Cancerul de prostată este cea de-a treia cauză de deces în rândul bărbaţilor, după cancerul pulmonar şi cel colorectal. Anual, 6.000 de noi cazuri sunt diagnosticate în România, iar 2.000 de români îşi pierd viaţa ca urmare a acestei afecţiuni.
Doar doi din zece adulţi şi tineri adulţi vorbesc cu taţii lor despre cancerul de prostată, arată un studiu recent care face parte din campania "Vorbeşte cu tatăl tău despre cancerul de prostată!", iniţiată de o companie farmaceutică, în parteneriat cu Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) din România. Scopul campaniei este acela de a creşte nivelul de informare cu privire la această afecţiune oncologică şi a opţiunilor terapeutice disponibile pentru diversele stadii ale bolii.
Şapte din zece participanţi la studiu declară că le telefonează zilnic taţilor lor, iar întâmplările cotidiene sunt principalul subiect de conversaţie, urmate abia apoi de aspecte legate de sănătate şi de viaţa privată a copilului. "Suntem obişnuiţi să ne percepem părinţii ca fiind atotputernici, ca persoane care ştiu orice şi nu au nevoie să fie întrebate, pentru că se descurcă oricum. Realitatea ne arată, însă, că de multe ori copiii depăşesc părinţii în cantitatea şi calitatea cunoştinţelor acumulate. De aceea, mai ales atunci când vine vorba despre aspecte care ţin de sănătate, este esenţial să ne depăşim condiţia de copil, să ne-o asumăm pe cea de adult şi să fim alături de părinţii noştri, în momentele în care trupul şi mintea nu îi mai ascultă ca altă dată şi în care viaţa lor începe să nu mai semene cu cea pe care o ştiam şi noi, şi ei", explică Ligia Moise, psiholog clinician.
Subiecte tabu?
Când vine vorba despre sănătate, atunci când tatăl întâmpină o problemă, mai bine de jumătate dintre respondenţi spun că se implică activ în alegerea medicilor/spitalelor şi 35 la sută din ei îşi ajută părintele în deplasările la vizitele medicale. 45 la sută din participanţii la studiu şi-au însoţit cel puţin o dată tatăl la o vizită medicală şi tot atâţia i-au făcut tatălui o recomandare legată de sănătate în ultima jumătate de an.
"O abordare responsabilă faţă de propria sănătate este, de multe ori, rezultatul intervenţiilor celor dragi, care, nu de puţine ori, sunt mai preocupaţi decât noi şi poate chiar mai bine informaţi pe anumite subiecte. Campania "Vorbeşte cu tatăl tău despre cancerul de prostată!" îşi propune să scoată din zona de tabu discuţiile cu privire la această boală şi să ajute tinerii să abordeze subiectul în mod deschis cu taţii lor, care au nevoie de un imbold pentru un control medical care le poate salva viaţa", a declarat Cezar Irimia, preşedinte FABC.
Un diagnostic precoce creşte speranţa de viaţă
O mai bună informare şi comunicare în cadrul familiei pot contribui la depistarea bolii într-un stadiu localizat, iar pacientul va fi, de cele mai multe ori, ţinut sub o supraveghere activă din partea medicului. Potrivit studiului, însă, şase din zece respondenţi se consideră slab informaţi cu privire la simptomele, diagnosticarea sau tratamentul acestei afecţiuni. "În Europa, un bărbat din zece va dezvolta, la un moment dat în cursul vieţii, cancer de prostată. De aceea, orice bărbat cu vârsta de peste 50 de ani sau chiar de 45 de ani, în cazul celor care au persoane diagnosticate cu cancer de prostată în familie, ar trebui să facă anual testele specifice CP - un tuşeu rectal şi o analiză de sânge pentru determinarea valorii antigenului specific prostatic - PSA. Atunci când apar deja simptomele precum disconfortul urinar, sânge în urină sau chiar durerile osoase, înseamnă că afecţiunea este într-un stadiu mai avansat", a explicat conf. dr. Laurenţia Galeş, medic primar oncologie medicală - Institutul Oncologic "Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu" din Bucureşti, potrivit "Adevărul".
Ce trebuie ştiut despre cancerul de prostată
Boala avansează lent, iar evoluţia sa este influenţată de concentraţia de testosteron - hormon masculin - din corp. Aceasta determină dezvoltarea celulelor canceroase şi evoluţia bolii: de la stadiu localizat - stadiul I, la local avansat - stadiile II şi III, către stadiul metastatic şi metastatic rezistent la castrare - stadiul IV. Alegerea tratamentului adecvat depinde de mai mulţi factori, printre care stadiul bolii, potenţialele afecţiuni asociate, vârsta pacientului, eventualele opţiuni terapeutice anterioare şi nu în ultimul rând preferinţele pacientului.
