Spitalele gălăţene au raportat doar 437 de cazuri de infecţii asociate asistenţei medicale, în primele 11 luni ale acestui an. Incidenţa pacienţilor care s-au internat în spital cu o boală şi au căpătat acolo o altă infecţie foarte periculoasă este astfel de 0,55 cazuri la mia de locuitori. Datele, care se desprind dintr-un raport întocmit de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Galaţi, arată că spitalele gălăţene, la fel ca şi cele din restul ţării, ascund încă sub preş situaţia reală a îmbolnăvirilor nosocomiale.
Potrivit unui raport recent al European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC), infecţiile asociate asistenţei medicale în spitalele româneşti sunt subraportate. Conform documentului, România are doar 1,4 la sută infecţii asociate actului medical, pe când ţări cu sisteme sanitare mult mai bine puse la punct, precum Danemarca sau Belgia, raportează o proporţie de 5,3 la sută, respectiv, 6,3 la sută.
Chiar dacă situaţia ar putea părea paradoxală la prima vedere, având în vedere starea jalnică în care sunt trataţi pacienţii internaţi în spitalele din România, adevărul este unul care ţine de interesele pur profesionale ale managerilor de spitale şi ale şefilor de secţii, precum şi de totalul dezinteres pentru viaţa şi siguranţa bolnavilor.
Concret, indicatorii de performanţă pentru managerii de spital sunt calculaţi şi în funcţie de numărul de infecţii nosocomiale pe care aceştia le raportează. Astfel, pentru a da bine din punct de vedere administrativ, directorii au tot interesul să raporteze mai puţine îmbolnăviri decât au loc în mod real în unităţile pe care le conduc. Fenomenul subraportării infecţiilor nosocomiale la nivelul spitalelor din judeţul Galaţi este recunoscut chiar de conducerea DSP Galaţi. De altfel, şi ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a recunoscut că avem o problemă a subraportării în întreaga ţară şi că este necesară eliminarea respectivului indicator de performanţă din evaluarea managerilor.
Clostridium difficile ridică cele mai multe probleme
Utilizarea timp de ani de zile a antibioticelor chiar şi atunci când nu este nevoie a făcut ca rezistenţa microbilor la aceste medicamente să devină o adevărată ameninţare la adresa sănătăţii publice. Din acest motiv, multe dintre infecţiile pe care pacienţii le iau în spital sunt foarte grave, medicii rămânând fără soluţii terapeutice pentru a veni în sprijinul bolnavilor. Raportul DSP Galaţi mai arată faptul că problemele cele mai mari le ridică bacteria Clostridium difficile, care afectează mai ales persoane în vârstă, a căror imunitate a fost în prealabil puternic afectată de alte afecţiuni.
Îmbolnăvirile din spitale pot fi prevenite
În raportul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi privind infecţiile asociate asistenţei medicale se arată faptul că subraportarea acestor îmbolnăviri "reprezintă o barieră importantă în cunoaşterea dimensiunilor şi caracteristicilor reale ale acestui fenomen în România".
Dincolo de faptul că situaţia este voit minimalizată, medicii infecţionişti atrag atenţia că numărul acestor îmbolnăviri poate scădea prin respectarea unor reguli de bază. Astfel, una dintre soluţiile la îndemână pentru a preveni aceste infecţii constă în igiena corectă a mâinilor personalului medical din unităţile sanitare.
Respectarea a cinci paşi în ceea ce priveşte dezinfectarea mâinilor, în cazul personalului medical, poate asigura întreruperea transmiterii microbilor în spitale: înainte de atingerea pacientului, înainte de orice gest aseptic, după contactul cu lichide biologice, înainte şi după ce poartă mănuşi, după ce au fost atinse obiecte din anturajul pacientului şi înainte de a părăsi salonul pacientului. Conform profesorului Didier Pittet, de la Spitalul Universitar din Geneva, iniţiatorul Programului Global pentru Siguranţa Pacientului, prin această metodă de dezinfectare a mâinilor se reduce infecţia şi se salvează anual între cinci şi opt milioane de vieţi în întreaga lume.
