Boala epidemică denumită ulterior SIDA ("sindromul imunodeficienţei umane dobândite") a fost descrisă pentru prima oară pe data de 5 iunie 1981, de medicul Michael Gottlieb, de la UCLA Medical Center (SUA), specializat în imunologie.
Medicul a descris în "Morbidity and Mortality Weekly Report", jurnalul săptămânal al CDC ("Centers for Disease Control and Prevention"), o înmulţire de cazuri rare de pneumonie produsă de ciuperca Pneumocystis carinii. Această infecţie micotică a fost depistată anterior exclusiv la pacienţii cu sistem imun alterat din motive diferite, însă Gottlieb le-a depistat la cinci bărbaţi homosexuali anterior sănătoşi. Acest raport medical este considerat începutul raportărilor SIDA.
SIDA a fost declarată boală de sine stătătoare cu aspect de pandemie la 1 decembrie 1981. În perioada 1970-1980, virusul s-a transmis în mod tăcut, fără a fi cunoscut ca atare şi a declanşat boala SIDA, în mai multe zone ale globului, potrivit site-ului www.stopsida.ro. În 1981, în SUA se raportează mai multe cazuri de Sarcom Kaposi şi pneumonii cu Pneumocystis carinii (boli rare la tineri şi cu evoluţie de obicei bună), care nu cedează la medicaţia obişnuită, mai ales la tinerii homosexuali. Până la sfârşitul anului 1981, au fost raportate cazuri şi la consumatorii de droguri.
SIDA este o afecţiune provocată de virusul imunodeficienţei umane, HIV, care atacă şi distruge progresiv sistemul imunitar al organismului, arată www.anm.ro. Boala se manifestă prin infecţii grave care determină pierderea accentuată în greutate, afecţiuni ale creierului şi ale sistemului nervos central.
