Rozmarinul are numeroase întrebuinţări fitoterapeutice, fiind atât un condiment, o plantă meliferă (mierea de rozmarin este foarte apreciată), dar şi un produs frecvent folosit în industria cosmetică. Este recunoscut pentru activarea şi îmbunătăţirea funcţiilor digestive şi în special pentru facilitarea funcţiei vezicii biliare (este colagog, facilitând evacuarea bilei). În acelaşi timp, este un antispastic şi are o acţiune stimulantă asupra sistemului nervos, fiind indicat în tratamentul diverselor cazuri de astenie, potrivit www.frunza-verde.ro. Este folosit şi pentru tratarea infecţiilor din sfera ORL, în special pentru calmarea tusei şi tratarea bronşitelor.
Pe cale externă este folosit pentru reducerea durerilor reumatice sau pentru tratarea problemelor legate de circulaţia sanguină periferică. Se aplică sub formă de comprese cu decoct de rozmarin sau sub formă de creme, geluri sau loţiuni ce conţin ulei esenţial de rozmarin. O baie în care se adaugă ulei de rozmarin este un mod excelent de combatere a reumatismului sau a oboselii, arată sursa citată. În scop terapeutic se utilizează partea aeriană a plantei, proprietăţile rozmarinului fiind date de frunze şi de inflorescenţe. Cel mai simplu mod de folosire este sub forma de infuzie sau decoct. Pentru tratamente de lungă durată se pot folosi capsulele cu rozmarin.
Uleiul de rozmarin se poate folosi pentru masaj, pentru baie sau se poate lua pe cale orală, sub formă de picături. Nu este însă indicat femeilor însărcinate, copiilor sau persoanelor care au hipersensibilitate la această plantă. Depăşirea dozei terapeutice poate duce la apariţia convulsiilor, de aceea utilizarea uleiului volatil trebuie făcută cu maximă atenţie. Ceaiul de rozmarin accelerează tranzitul intestinal, fortifică organismul slăbit, încetineşte procesul de îmbătrânire şi este energizant. De asemenea, calmează tulburările gastrice şi ajută funcţionarea optimă a ficatului. În cosmetică, extractele pe bază de rozmarin sunt utilizate pentru obţinerea loţiunilor care ajută la regenerarea părului şi previn căderea excesivă a acestuia, precum şi la tratarea tenului uscat.
În condiţii prielnice, rozmarinul poate să crească până la un metru, dar, în ţara noastră, unde cel mai adesea este cultivat în ghivece, nu va depăşi 40-50 de centimetri. Există, totuşi, soiuri rezistente la îngheţ, care pot să reziste chiar la temperaturi de -5 până la -10 grade Celsius, potrivit AgroRomânia. Pentru cultivare, rozmarinul are nevoie de un sol bine afânat, nisipos, cu un bun drenaj.
