Apropierea de municipiul Galaţi, accesul uşor în zonă şi investiţiile în utilităţi au făcut din Smârdan o comună cu o evoluţie atipică pentru judeţul Galaţi. În vreme ce majoritatea comunelor gălăţene s-au depopulat masiv, pe parcursul ultimelor decenii, la Smârdan numărul locuitorilor aproape că s-a dublat, din 1990 şi până în prezent. Drept consecinţă, comuna a devenit una închisă, în ultimii ani, din punct de vedere al terenurilor disponibile pentru construirea de noi locuinţe.
Mii de persoane au lăsat Galaţiul, pe parcursul ultimilor ani, pentru a se muta în Cartierul Nou din Smârdan. Situat la doar o aruncătură de băţ de municipiu, dar destul de departe de zgomotul şi forfota oraşului, satul Smârdan a fost ca un magnet pentru familiile de tineri, care au ales să îşi construiască o casă, de cele mai multe ori cu etaj, aici.
"În 1990, în comuna Smârdan aveam, oficial, 3.225 de locuitori. În prezent, tot oficial, numărul lor a crescut la 5.590. Neoficial, însă, numeroase persoane care nu au buletin de Smârdan locuiesc aici. În ultimii ani, acest fenomen a făcut ca Smârdanul să devină o comună închisă, din punct de vedere al terenurilor destinate construirii de case. Foarte puţini sunt cei care mai vând. Avem solicitări din partea tinerilor, pentru acordarea, pe baza Legii 15 din 2003, de teren pentru construirea unor locuinţe. Avem în jur de 80-100 de astfel de solicitări", a explicat primarul din Smârdan, Costică Stroea.
Autorităţile din comună încearcă acum să găsească o rezolvare pentru această situaţie. Soluţia este însă complicată şi, cel mai probabil, de durată. "Intenţionăm acum să facem un schimb de teren dintr-o suprafaţă de teren arabil în păşune, iar o suprafaţă egală de păşune să o transformăm în teren arabil şi, ulterior, să o parcelăm pentru locuinţe. Sunt nevoit să fac lucrul acesta pentru că, potrivit normelor europene, nu avem voie să diminuăm nici cu un metru pătrat suprafaţa de păşune de pe suprafaţa comunei. Ar fi cam un teren de cinci hectare, situat în partea de sud-est a localităţii Smârdan, înspre baltă, care ar putea fi dat pentru construirea de noi case. Vom face apoi un plan urbanistic zonal, iar terenurile voi fi acordate, cu titlu gratuit, tinerilor căsătoriţi cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani. În cinci hectare, ţinând cont şi de drumuri, ar veni în jur de 80 loturi de case, fiecare cu o suprafaţă de 400-500 de metri pătraţi", a concluzionat Costică Stroea.
