120 de dosare cu circa 400 de beneficiari reprezintă bagajul de asistaţi sociali al comunei Vlădeşti. Numărul mare, caracteristic localităţilor sărace, ar putea fi diminuat într-un viitor, dacă asistaţii buni de muncă propuşi de Primărie pentru a primi repartiţii de muncă nu vor refuza să meargă la lucru.
N-o fi Vlădeştiul vreo zonă care să abunde în posibilităţi de angajare, care să atragă investitorii, ori unde localnicii să aibă tragere de inimă spre mici afaceri individuale, dar nici cei care locuiesc aici din tată-n fiu nu prea se zbat să rupă blestemul sărăciei. E drept, nici vremurile, politicile şi interesele nu prea au ţinut cu oamenii din aşezarea care numără circa 2.300 de suflete, exemplificative fiind retrocedările de terenuri.
"Nu ştiu cum s-au dat, că au venit unii din afară cu nişte titluri şi au obţinut suprafeţe mari de pământ aici, iar oamenii din Vlădeşti ori n-au primit nimic, ori te miri ce. Nu e drept", ne spune edilul comunei Vlădeşti, Eracli Drujescu (foto).
Dacă pământ nu e, nici tragere de inimă pentru muncă remunerată nu prea se găseşte. Dovadă stă numărul mare de asistaţi sociali, 400 la 120 de dosare aflate în prezent pe rolul Primăriei. Edilul speră la o împuţinare a celor care aşteaptă lună de lună ajutorul social, dar asta numai dacă din cele 150 de propuneri nominale pe care le-a înaintat către AJOFM se vor solda cu acceptarea repartiţiilor de muncă.
"Ei trebuie să ştie că, dacă refuză, le anulăm dosarele. Chiar dacă salariile sunt mici, beneficiază de nişte facilităţi, cum ar fi decontarea navetei timp de un an, cu câte 900 de lei pe lună şi primă de instalare de 500 de lei", argumentează primarul din Vlădeşti.
Experienţa arată însă că oamenii din Vlădeşti, abonaţi la ajutoarele sociale, nu s-au dat în vânt să plece la muncă nici când în joc a fost vorba de salarii chiar bune şi de perspectiva ca, în timp, veniturile să le crească.
"Au venit acum câţiva ani de la Şantierul naval de la Mangalia. Ne-au cerut 200 de oameni, nu conta vârsta şi calificarea, buni de muncă să fie. Li se oferea 2.500 de lei salariu, transport gratuit odată la două săptămâni ca să vină acasă, cazare şi mâncare. S-au dus câţiva, au fost foarte încântaţi de condiţii, dar nu au rămas, pentru că munca la dublu fund, la vapoare, era grea. Apoi am aflat că au angajat vietnamezi. A mai fost un investitor care mi-a cerut oameni pentru descărcat sare. Le oferea ori bani de navetă, ori posibilitatea să stea acolo cu toate condiţiile. Nici aşa nu a mers", conchide primarul Eracli Drujescu,
