Valea Mărului este prinsă într-un proiect derulat de Consiliul Judeţului prin fonduri europene, care va aduce un suflu nou în localitate. Este vorba de o finanţare de 13 milioane de euro, care presupune construirea unui depozit pentru gunoi şi o staţie de sortare a deşeurilor, care se va face chiar în comuna gălăţeană.
"O staţie de sortare a deşeurilor construită pe teritoriul comunei noastre înseamnă enorm din perspectiva locurilor de muncă. Va fi nevoie de 200 de oameni. Angajările se vor face, în mod normal, din comună, în cea mai mare parte. Noi avem destui oameni care au nevoie de un loc de muncă. Aşa poate vom convinge şi tineretul să rămână aici, să nu mai plece să-şi câştige existenţa prin alte părţi", spune primarul Virgil Doca-Vălmăreanu.
Acesta e optimist şi în privinţa unei dezvoltări economice a localităţii, după ce va fi dată în folosinţă staţia de sortare. "Deja s-a interesat un investitor pentru construirea unei staţii de biogaz în zonă, având materie primă de la staţia de sortare. Asta ar însemna şi alte posibilităţi, pentru că o investiţie o atrage pe alta. Vor fi alte posibile locuri de muncă pentru locuitorii comunei", mai spune primarul.
În prezent, construirea staţiei de sortare a deşeurilor este în faza licitaţiei pe SEAP şi, dacă nu vor fi probleme cu contestaţiile, lucrările ar putea începe în luna iunie, astfel încât să fie gata în 2019, aşa cum prevede proiectul.
Se lucrează şi la utilităţi
Comuna este racordată în proporţie de aproape sută la sută la apă potabilă, iar în prezent se lucrează la sistemul de canalizare, un proiect de 5,5 milioane de euro, care e gata în proporţie de 70 la sută. "Deja începem să facem racordările gratuite pentru gospodării", susţine Virgil Doca.
Acesta recunoaşte că, deocamdată, comuna stă destul de prost cu drumurile, având doar doi kilometri asfaltaţi. Însă, imediat ce vor fi terminate lucrările pentru canalizare, va începe şi asfaltarea, comuna având deja finanţări câştigate. "Avem un proiect de un milion de euro pentru asfaltarea a 5 kilometri şi racorduri, care va începe în iulie. Şi alte proiecte depuse, pentru care aşteptăm finanţare. Dar întâi să terminăm canalizarea şi apoi ne apucăm de drumuri", spune primarul.
Se construiesc o şcoală şi o grădiniţă
În toamnă, va începe construirea unei şcoli noi la Valea Mărului, cu fonduri de la Ministerul Dezvoltării. Investiţia va costa 8 milioane de lei, va avea demisol, două etaje şi sală de sport.
Totodată, cu fonduri europene, se va ridica şi o grădiniţă nouă, în valoare de 500.000 de euro, sumă ce cuprinde atât construcţia, cât şi dotările necesare.
"Şcoala veche a fost reabilitată de la zero, dar fiind o construcţie de pe la 1900, nu mai e corespunzătoare. Nu avem autorizaţie sanitară, pentru că acoperişul, oricât l-am repara, nu mai e funcţional. Plouă în interior. Centrala consumă foarte mult pentru încălzire. Uneori, plăteşti mai mulţi bani pe reparaţii, decât dacă ai construi din nou. De aceea, am ales această soluţie", ne lămureşte primarul Virgil Doca.
Acesta susţine că, pentru a construi noua şcoală, va demola un corp din vechea unitate de învăţământ. În celelalte corpuri va face un garaj şi va fi mutată biblioteca comunală, care se află în sediul primăriei.
Imediat în apropierea şcolii va fi ridicată şi o grădiniţă nouă, după un proiect special: "Am văzut la o firmă din Brăila proiectul, mi-a plăcut, l-am trimis şi am câştigat finanţarea. Va avea o formă hexagonală, cu o curte interioară în care va fi amenajat un spaţiu de joacă, ferit de orice primejdie. Oricum, vreau ca în zona Primăriei, unde vor fi şi şcoala, grădiniţa şi Căminul Cultural, să închid circulaţia, astfel încât elevii să se bucure de libertate şi de spaţiul lor în care să se poată juca liniştiţi după ore", mai spune edilul.
La şcoala şi grădiniţa din Valea Mărului învaţă în prezent 360 de copii. Comuna mai are o grădiniţă şi o şcoală primară, ambele în satul Mândreşti.
Vălmărenii au piscină în comună
Dacă la Galaţi nu s-a rezolvat mai nimic cu Plaja "Dunărea", Valea Mărului se poate lăuda că va avea din vară piscină pentru adulţi şi pentru copii şi cu terasă şi foişor. Piscina îi aparţine unei familii din comună, care are şi un salon de nunţi, tot acolo. Primarul Virgil Doca susţine că "agenda" salonului respectiv e deja ocupată pe aproape doi ani, fiind un local foarte spaţios şi modern: "Vin aici să-şi facă nunta oameni din tot judeţul. Chiar şi de la Tecuci sau Galaţi. Au fost nunţi cu greutate, au cântat aici şi Talisman, dar şi Adrian Copilul Minune", spune edilul.
De la proprietara localului, Sofia Buhoci, am aflat că piscina va fi deschisă pentru toţi vălmărenii, nu doar pentru cei care vin să facă nunţi acolo. E primul an când vom deschide locul de agrement. Îl vom da în folosinţă la 1 iunie. Nu ştim însă care va fi preţul de intrare. Cu siguranţă va fi unul accesibil locuitorilor din zonă", spune Sofia Buhoci.
Probleme cu violenţa în familie
Primarul Virgil Doca susţine că, de când a înfiinţat postul de Poliţie locală, s-au diminuat furturile din câmp. "Înainte aveam tot timpul reclamaţii, acum, cei patru angajaţi patrulează noaptea şi nu mai sunt cazuri". Acesta recunoaşte însă că au încă de rezolvat problema violenţei în familie: "Nu suport să-şi bată mama sau copiii sau soţia. Cum aud, trimit poliţiştii, îl aduc la post. Am avut şi cazuri în care am mers la Judecătorie la Tecuci, ca să fie scos din locuinţă", spune edilul.
Cum a schimbat un activist de partid numele comunei şi o glumă
În puţinul timp liber pe care-l mai are după ce gospodăreşte treburile comunei, primarul Virgil Doca-Vălmăreanu e pasionat de istorie şi chiar a făcut o facultate în domeniu. Şi cum cea mai importantă istorie este cea locală, edilul şi-a făcut un obicei în a descoperi documente şi tot felul de lucruri legate de comună. Bineînţeles că are în plan elaborarea unei monografii. Există una, făcută de cineva de la Cluj, dar nu e completă, nu e de nota 10.
Din patriotism local, primarul Virgil Doca a botezat toate străzile comunei cu numele unor oameni celebri care s-au născut în zonă. O cât de mică întrebare să-i pui legată de aceste nume şi în primarul implicat se trezeşte istoricul, gata să-ţi povestească şi să-ţi arate "comorile" documentelor pe care le ţine probabil pentru un muzeu. Aşa apare dintr-un sertar o ditai planşa cu arborele genealogic a familiei Ana şi Gheorghe Gafton, preotul care a făcut prima biserică din sat şi care a avut 13 copii, toţi şcoliţi. Şi cei doi şi o parte dintre copii, dar şi nepoţii lor au fost "împroprietăriţi" cu câte o stradă în Valea Mărului. "Iosif Gafton a fost episcop de Vâlcea, ar fi ajuns poate arhiepiscop, dar i-a căzut cu tronc Anei Pauker, pe care a refuzat-o şi l-a exilat la Vâlcea", curge istoria oficială şi neoficială din povestea primarului.
Altă stradă se numeşte Marcel Gafton, nimeni altul decât cel care a tradus celebra carte pentru copii "Morcoveaţă", poet rafinat, dar şi traducător din rusă şi franceză. "Poate ar fi ajuns mult mai cunoscut, dacă n-ar fi făcut închisoare politică, fiind membru PNŢ", concluzionează primarul. Una dintre fiicele preotului Gafton, Speranţa, se va căsători cu Miron Bulboacă, un alt preot. Aceştia sunt nimeni alţii decât părinţii poetei Speranţa Miron, pe care o cinstesc şi vălmărenii, botezând o stradă cu numele ei.
Tot mergând cu diferite treburi prin sat, localnicii l-au descoperit pe o tăbliţă şi pe Alexandru Demetriade, cel supranumit pianistul regelui Ferdinand, şi pe Constantin Radovici (unul dintre primii mari actori români de film, care s-a născut la Tecuci, dar şi-a petrecut copilăria la Valea Mărului), dar şi pe dr. Dimitrie Doca (cel care a făcut o colectă printre intelectualii români de la Viena, pentru a-l salva pe Eminescu).
Pomenit azi este şi generalul şi istoricul Radu Rosetti, care a fost proprietarul moşiei Mândreşti şi care a rămas în amintirea bătrânilor ca fiind boierul care dădea bani ca să li se cumpere copiilor din localitate tăbliţe ca să poată merge la şcoală.
Pe lângă alţi eroi şi învăţaţi, are o stradă şi cel care a participat, fără să vrea, la botezul comunei, în 1964 - Grigoriţă Ştefanache - erou în Războiul de Independenţă.
"Familia lui avea vreo 20 de hectare plantate cu meri, de-aia lui i s-a zis şi Mărul. După ce a murit, locul în care erau merii a fost botezat Valea lui Măru'. Apoi a devenit Valea Mărului. Comuna noastră, însă, s-a numit Puţeni, până în 1964, când un activist de partid, care răspundea de noi, a cerut schimbarea denumirii. Ca să-i convingă pe mai marii lui, el a minţit că satul nostru s-ar numi Puleni. Aşa apare şi în decretul Decretul 977 din 17 decembrie 1964, prin care s-a decis că această comună se va numi Valea Mărului", mai povesteşte primarul.
"Suntem singura comună fără cămin cultural"
Construirea căminului cultural de la Valea Mărului are în spate o întreagă epopee. Virgil Doca, aflat acum la al treilea mandat, povesteşte că a depus un proiect încă de pe vremea când era PDL la guvernare. "Am câştigat finanţarea cu punctaj maxim. Din nefericire, până să înceapă lucrările, a plecat PDL de la guvernare. A venit PSD, care a făcut alt program, Programul Naţional de Dezvoltare Locală. Dacă pe vremea PDL se construiau cămine, acum doar s-au renovat. Noi ce să reabilităm, dacă nu avem deloc? A căzut proiectul. Acum am făcut altul, prin Compania Naţională de Investiţii, şi am primit finanţare. Abia aştept să înceapă lucrările. Cred că suntem singura comună din România fără cămin cultural. Avem nevoie să facem un spectacol, să facem o serbare, trebuie să avem un loc unde să ne adunăm", spune Doca-Vălmăreanu.
Primarul a achiziţionat chiar în apropiere de sediul Primăriei o casă veche, cu tot cu teren, pentru a o demola şi a construi căminul cultural. El visează la o zonă de cultură în centrul comunei, unde vor fi amplasate noua şcoală, noua grădiniţă, biblioteca şi căminul cultural.
Doi medici şi patru asistenţi
Dacă în urmă cu şase ani primarul se plângea că are dispensare şi la Valea Mărului şi la Mândreşti, dar de 20 de ani nu vine niciun medic să lucreze în comună, acum situaţia s-a schimbat în bine: "Avem doi medici şi patru asistenţi medicali. Am adus la Mândreşti un medic din Basarabia. Acolo locuieşte. Are tot ce-i trebuie, cameră şi bucătărie utilată. Este foarte priceput, că a lucrat la Urgenţe. I-am dotat şi dispensarul cu ecograf şi truse, printr-un proiect PNDL în valoare de 150.00 de lei".
Tot printr-un proiect PNDL va fi modernizat cât de curând şi dispensarul din Valea Mărului, care va avea toalete lipite de sediu, separat pentru medic şi pacienţi.
Primăria şi-a premiat olimpicul cu 5.000 de lei
Virgil Doca este unul dintre puţinii primari care chiar investeşte în educaţia comunităţii pe care o păstoreşte. De aceea, elevii cu rezultate bune la învăţătură din Valea Mărului au fost mereu recompensaţi substanţial. Anul trecut, un elev de clasa a VI-a, Claudiu Blându, s-a întors cu o medalie de la Olimpiada Naţională de Matematică. Cum nu se întâmplă prea des un asemenea fenomen, primarul l-a recompensat pe micul matematician cu 5.000 de lei.
