Comuna gălățeană fără un metru de canalizare

Comuna gălățeană fără un metru de canalizare

Marius Negri
Evaluaţi acest articol
(6 voturi)
4 comentarii

Edilul comunei Rediu, Mihai Fănel, se laudă cu patru mandate la Primărie, trei de primar şi unul de viceprimar, aşa că ştie exact care sunt motivele pentru care la ora actuală aşezarea nu are canalizare. Însă mai ştie şi că anul acesta e cel în care vor primi fondurile mult visate.

"Nu avem niciun metru liniar de canalizare, dar avem demarată proiectarea, suntem în faza iniţială de studii de prefezabilitate, pentru a obţine fonduri europene. 2018 este ultimul  an în care ni se îngăduie să nu avem canalizare, altfel vom fi sancţionaţi. Prin urmare sunt sigur că vom primi aceste fonduri de la UE. Canalizarea se va face cu siguranţă în următorii ani", ne spune liniştit Mihai Fănică. Întrebat de ce, dacă sunt fonduri, nu s-a făcut până acum nimic, edilul ne-a explicat că situaţia nu a stat la fel de bine ca acum dintotdeauna: "Noi suntem o comună cu scor mic când vine vorba să obţinem punctaj pentru proiecte. Avem un număr mic de locuitori, nu avem drum naţional şi nici european, nu avem nici linie ferată şi nici zonă turistică nu suntem. Nu am fi obţinut finanţarea până acum. În plus, am căutat o soluţie tehnică, astfel încât să nu facem canalizarea pe sub şosele, ca să nu se surpe, aţi văzut câte probleme sunt peste tot, că şoselele se surpă din cauza canalizărilor. Noi vom face toată canalizarea prin rigole şi pe spaţiul destinat pietonilor", explică edilul.

Prin urmare, nu va fi problemă că, între timp, comuna a câştigat un proiect prin Ministerul Dezvoltării care implică modernizarea a şase kilometri de drum comunal, lucrările de la canalizare nefiind în măsură să  afecteze zonele asfaltate, ne mai asigură Mihai Fănel.

La capitolul drumuri, comuna Rediu pare să stea mai bine decât altele: "Din cei 25 de kilometri de drumuri, avem asfaltaţi cinci kilometri deja. Prin urmare, cam 20 la sută. Cum şi cu cei şase kilometri pentru care am primit deja finanţare suntem în faza de licitaţie, ne putem lăuda că, într-un an - doi, vom avea peste 40 la sută dintre drumuri asfaltate. Dar stăm bine şi cu celelalte, care sunt pietruite. Circulaţia se desfăşoară destul de bine", a mai adăugat primarul.

Comuna stă bine şi la alimentarea cu apă, acoperită în proporţie de sută la sută, în ambele sate componente, Plevna şi Rediu, dar şi la iluminat public, care, de asemenea, este rezolvat în toată localitatea.

Primarul povesteşte că se poate lăuda cu proiecte câştigate, dar care n-au primit finanţare: "Am avut 95 de puncte pentru construirea unui drum de exploatare agricolă, deci proiectul a fost eligibil, dar finanţările au fost puţine şi n-au ajuns până la noi".

Foduri pentru reabilitarea şcolii

Tot de la Mihai Fănel am aflat că prin Ministerul Dezvoltării s-au alocat şi fonduri pentru reabilitarea corpului vechi al Şcolii Gimnaziale din Rediu. „Banii vor fi alocaţi pentru izolaţie termică, zugrăveli, înnoirea instalaţiei de încălzire, respectiv achiziţionarea unei centrale noi, acoperiş, scurgeri, canalizare”, ne spune edilul. De la directoarea unităţii de învăţământ, Loredana Munteanu, am aflat că lucrările sunt preconizate să înceapă anul acesta, întrucât sunt deja în derulare procedurile de licitaţie. „Sperăm că va câştiga o firmă care să facă lucrări de calitate. La corpul nou, am avut numai probleme. A plouat înainte de a se pune acoperişul. Apa s-a infiltrat puternic şi am avut numai necazuri. Întâi a început să cadă tencuiala de pe tavan, atunci, în 2015. S-a întâmplat asta în vreo trei clase, noroc că, de fiecare dată, nu au fost copii în clasă. Doar o singură doamnă profesoară a fost rănită. Astă toamnă ne-am trezit cu scoată gresia umflată, de nu mai puteam deschide uşile. Am fost nevoiţi s-o scoatem şi să punem alta. Sperăm ca măcar la corpul vechi să nu mai trecem prin aşa ceva”, mai spune Loredana Munteanu.

Centrală termică la Căminul Cultural

Comuna Rediu are un Cămin Cultural cu 100 de locuri, numai bun pentru organizat spectacole de Sărbătoarea Bujorului. Însă, primarul e cam sceptic: "Cine să mai vină la cămin, la cât suntem de puţini?", spune Mihai Fănel. Cu toate acestea, instituţia urmează să fie reabilitată şi să primească o centrală termică. Finanţarea vine prin Asociaţia Grupul de Acţiune Locală "Eremia Grigorescu", la care comuna Rediu este membră. Tot prin acest GAL s-a primit finanţare şi pentru o parcare care va deservi biserica nouă şi terenul de lângă şcoală, ne mai spune edilul comunei.

Un medic şi un stomatolog la toată comuna

Comuna Rediu are un medic de familie şi un stomatolog care-şi desfăşoară activitatea în dispensarul reabilitat în urmă cu doi ani. "Le-am făcut condiţii bune pentru a-şi desfăşura activitatea, au apă, lumină, toaletă, curăţenie", se laudă primarul.

De asemenea, în comună funcţionează şi o farmacie, dar şi un dispensar veterinar, unde locuieşte medicul veterinar. "Iniţial a fost concesionat medicului respectiv, dar, cum nu a investit nimic în el, am luat clădirea înapoi la primărie, pentru a putea renova clădirea", adaugă edilul.

Raiul care nu are locuri de muncă

Cum comuna Rediu se află la distanţă destul de mare şi de Galaţi şi de Tecuci, iar locuri de muncă nu se găsesc, cei mai mulţi tineri fie au migrat în străinătate, fie s-au mutat la oraş, unde au găsit de lucru.

Aşezate pe colinele unor dealuri, aproape de pădure, cele două sate componente ale comunei, Plevna şi Rediu, par la prima vedere un loc liniştit şi frumos, cu vegetaţia izbucnind plină de viaţă peste gardurile căsuţelor îngrijite, cu câmpii întinse doldora de holde. O atmosferă patriarhală, numai bună să trăieşti fericit până la adânci bătrâneţi. Însă realitatea e alta. Fiind o comună fără prea multe perspective, oamenii au plecat să-şi caute norocul peste tot în lume. Câteva zeci de familii pleacă, anual, să-şi caute locuri de muncă în alte părţi şi, deşi promit să revină atunci când au mai prins ceva cheag, în prezent mai toţi amână momentul întoarcerii la vatră. „Au plecat, au venit şi şi-au construit case frumoase, cu toţii am crezut că e vorba doar de câţiva ani şi se vor întoarce. Însă lucrurile se amână. În timp ce casele stau cu lacăte la porţi, copiii lor au început să meargă la şcoală. Au terminat acolo liceul şi au dat la facultate tot acolo. Mulţi şi-au făcut prieteni acolo şi nu mai vor să se întoarcă aici. Unii chiar s-au căsătorit, au copii, iar părinţii rămân în continuare să-şi crească nepoţii. Slabă nădejde că se mai întorc”, spune primarul Mihai Fănel.

Aşa se face că, dacă în 2011, la recensământ comuna număra 2.400 de suflete, dar în realitate, nu are decât în jur de 1.500 de oameni care într-adevăr locuiesc aici. „Recensământul îi pune la socoteală şi pe cei care au buletin de Rediu, dar sunt plecaţi, de aici diferenţa foarte mare între ce e pe hârtie şi ce e în realitate”, explică Mihai Fănel.

Acesta spune că singurele locuri de muncă pe care le poate oferi comuna sunt cele de lucrători în agricultură, principalii investitori fiind în acest domeniu. „Avem două asociaţii agricole mari, una se întinde pe 7.000 de hectare, iar alta pe 15.000 de hectare, care a depăşit graniţele judeţului. În rest, nu se încumetă nimeni să deschidă o afacere aici. Suntem departe de oraş, nu avem gară, nu avem drumuri europene sau naţionale, deci nici fonduri n-ar putea accesa, aşa că suntem ocoliţi de  investitori. Prin urmare, nicio nădejde că situaţia s-ar putea schimba în curând”, mai spune Mihai Fănel.

Din ce în ce mai puţini copii

Dată fiind situaţia, nu ne miră să aflăm de la şcoală şi numărul învăţăceilor e într-o scădere vertiginoasă. „Avem în jur de 180 de copii, de la grădiniţă, la clasa a VIII-a. Încă nu suntem în situaţia să înfiinţăm clase paralele. Dar peste doi ani, vom reduce o grupă de grădiniţă. Aşa vom fi nevoiţi să-i adunăm pe toţi copiii cu vârste între 3 şi 6 ani în aceeaşi grupă”, explică directoarea şcolii Loredana Munteanu.

Acesta susţine că puţinii elevi rămaşi sunt silitori, anul trecut instituţia de învăţământ mândrindu-se cu un procent de 100 la sută la promovarea evaluării naţionale. „Am făcut consiliere cu toate familiile elevilor de a VIII-a şi i-am sfătuit să facă  eforturi să-i susţină la şcoală să termine un liceu. Prin urmare, avem elevi plecaţi şi la liceele bune din Galaţi, dar şi la cele unde pot învăţa o meserie. Cei cu situaţie materială dificilă s-au înscris la Liceul Tehnologic din Pechea. Fac naveta, că-i foarte aproape şi-i costă transportul numai un leu pe zi”,  spune directoarea.

Divizare înseamnă pierderi

Primarul Mihai Fănel mai spune că alta ar fi fost situaţia, dacă, în 2009, nu s-ar fi luat decizia împărţirii fostei comune Rediu în două localităţi Rediu şi Suhurlui, aceasta din urmă fiind înainte doar sat component. „A fost o decizie  politică artificială, pentru că cineva şi-a  dorit să fie primar. Suhurlui număra atunci 1.501 locuitori, exact cât era necesar ca satul să devină comună. Deşi acum se laudă că au ajuns la 1.800, eu cred că în realitate nu e chiar aşa. Stau mult mai prost decât noi, dovadă că la şcoala lor se învaţă deja în clase simultane. A fost o divizare care ne-a costat şi pe noi şi pe ei, pentru că, ulterior, la finanţările pe proiecte s-a ţinut cont şi de numărul de persoane. În plus, sunt o grămadă de cheltuieli suplimentare pentru două administraţii în loc de una”, a  mai precizat primarul de la Rediu.

Puţini beneficiari şi la ajutorul social

Comuna Rediu se numără printre aşezările din judeţul Galaţi cu cei mai puţini locuitori care beneficiază de ajutorul social de la Legea 416, conform unui comunicat de la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS). "Doar 21 de familii primesc ajutor social, cele mai mari sume ridicându-se în jurul a 300-400 de lei. Dintre aceştia, mulţi sunt scutiţi medical când vine vorba să presteze muncă în folosul comunităţii, alţii stau şi nu fac nimic din ceea ce au de lucru. E greu să-i monitorizezi ca să fie eficienţi", mai spune primarul.

Şcoala închisă la doi ani după ce a fost construită

Şcoala din satul Plevna are lacăte la poartă încă din 2008, la numai doi ani după ce a fost construită. În 2006, instituţia a fost construită printr-un program derulat de BERD, prin care în mai toate comunele s-au dat în folosinţă şcoli făcute din plăci. Doi ani mai târziu, pe fondul micşorării numărului de copii, instituţia şi-a închis porţile. În prezent, toţi copiii învaţă în Şcoala Gimnazială Nr. 1 din Rediu, în timp ce Şcoala din Plevna arată dezolant.

Spor natural negativ

Cu cea mai mare parte a populaţiei îmbătrânită, este normal ca, în comuna Rediu, ca în mai toate localităţile rurale din România, sporul natural să fie unul negativ. "Tinerii sunt plecaţi la oraş sau la muncă în străinătate. Cu toate acestea, 2017 a fost un an bun din perspectiva naşterilor. S-au născut 26 de copii în comună. Însă, din nefericire, numărul celor decedaţi este mai mare, fiind de 32", spune Mihai Fănel.

Citit 9166 ori Ultima modificare Marți, 29 Mai 2018 19:59

4 comentarii

  • postat de pepelea Joi, 28 Iunie 2018 23:53 82.198.219.*** Link la comentariu
    0
    0

    Sa inteleg, ca au canalizare dar, le lipseste doar un metru.

    Raportează
  • postat de Anca Luni, 04 Iunie 2018 18:42 109.166.129.*** Link la comentariu
    0
    0

    Despre Sendreni ce spuneti?

    Raportează
  • postat de Alexander leg. a V a Macedonica Vineri, 01 Iunie 2018 16:35 109.96.78.*** Link la comentariu
    0
    1

    In " Condica visteriei Moldovei la 1803 " ,Satul Rediu numit pe atunci Oasele avea 62 oameni ,case ,familii platitori de bir ,tarani clacasi ai dumisale logofatului Costandin Greceanu .

    Raportează
  • postat de si eu locuiesc la sat Joi, 31 Mai 2018 14:49 92.86.48.*** Link la comentariu
    0
    5

    Nici la Tudor Vladimirescu nu exista nici un centimetru de canalizare,dar avem un parc minunat!Nu-i asa ca asta e normalitatea?

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.