Smulţi este una dintre cele mai mici comune din judeţul Galaţi, are un singur sat în componenţă şi numai în jur de 1.200 de locuitori. Dintre aceştia, mulţi, vreo 200, spune primarul Costică Gafton, au plecat la muncă în străinătate.
Acesta însă crede că în viitorul apropiat vor fi familii care se vor întoarce. "Mă străduiesc să creez condiţii, astfel încât oamenii care au fugit din cauza vieţii grele de la sat să vină înapoi. Am mai vorbit cu câţiva şi mi-au spus că îi trage aţa spre locurile natale, dar nu-şi pot convinge nevestele să vină, pentru că nu au toate utilităţile. Fiind o comună cu număr mic de locuitori a fost greu să accesăm fonduri pentru utilităţi, dar în ultimul timp am intrat şi noi în calcule", spune edilul de la Smulţi.
Costică Gafton susţine că deja sunt familii care au revenit acasă, şi-au deschis afaceri în sat şi nu mai au de gând să plece.
Firmă de salubrizare chiar în comună
Mai mult decât atât, cei care s-au întors au devenit de ajutor şi comunei: "Am un băiat, Mihai Cepraga, a venit şi a deschis o firmă de salubrizare. Înainte plăteam o cursă, făcută de o firmă din Vrancea, în jur de 3.200 de lei. Erau costuri mai mari pentru că venea din Vrancea la noi pentru a lua gunoiul. Acum, cu firma lui Cepraga, costurile pentru un transport s-au redus la jumătate", povesteşte Costică Gafton. O altă familie s-a întors după 20 de ani de stat în Italia. "Au venit cu tirul lor. Acum se gospodăresc, cred că-şi vor deschide şi ei o afacere. Probabil vor face transport de cereale. Cum nu avem foarte mulţi investitori, orice mică afacere e bună şi pentru comună, dacă aduce bani la buget".
Primarul mai spune că un alt beneficiu al reîntoarcerii familiei respective îl reprezintă faptul că au cinci copii, astfel creşte şi populaţia şcolară, care are foarte mult de suferit în ultima vreme, şcoala şi grădiniţa numărând numai 130 de copii.
Case ieftine în comună
Primarul susţine că şi numai zece-cincisprezece familii dacă se vor stabili în comună, lucrurile vor evolua în bine. Şi are foarte multe speranţe că asta se va întâmpla în curând: "Dacă se vor crea condiţii, viaţa la ţară e mult mai uşoară. Creşti ceva în curte, casele sunt ieftine. Găseşti acum cu 15.000 - 20.000 de lei şi cu teren de 20 -30 de ari în jur. Sunt bătrâni care s-au dus, iar copiii sunt plecaţi şi bucuroşi să vândă repede", mai spune primarul.
Acesta crede că şi locuri de muncă şi-ar găsi destul de uşor la Tecuci. Sunt deja tineri care fac naveta zilnic. "Cum drumurile sunt acum foarte bune, o navetă la Tecuci înseamnă 40 de minute. Fac gălăţenii la oraş jumătate de oră până la muncă!", justifică primarul.
Apă potabilă pentru tot satul în anul viitor
Una dintre problemele cele mai mari ale comunei Smulţi este lipsa apei potabile. Fiind o comună cu puţini locuitori, finanţarea prin proiecte a avut prioritate în alte părţi, dar acum Smulţiul va avea propria reţea de apă, cu acoperire pe toată comuna, în primăvara anului viitor.
Printr-un proiect început în 2015 şi finalizat în 2018 cu finanţare PNDL, care presupune conducte de 15 kilometri, staţia de tratare, trei puţuri de aducţiune - fiecare cu adâncimea de 225 metri, s-a ajuns să se acopere necesarul de apă curentă pentru 40 la sută din comună. Singura problemă din cauza căreia apa nu curge încă la robinete este faptul că a durat destul de mult să se tragă electricitate pe locul din afara comunei unde se află puţurile şi staţia de tratare, spune primarul Costică Gafton. Însă acesta este optimist şi susţine că luna aceasta sigur se va rezolva problema, iar apa va ajunge în casele oamenilor şi la instituţiile importante şcoală, cămin cultural, grădiniţă, dar şi o parte dintre locuinţe.
Asta a fost partea cea mai grea de implementat. Pentru racordarea întregii comune la apă s-au început alte lucrări, în primăvară, printr-un alt proiect PNDL, la care s-a lucrat în proporţie de 20 la sută. Cum finanţarea este câştigată, nu sunt motive ca lucrările să nu fie gata până în primăvară, când toţi locuitorii din Smulţi vor avea apă curentă.
Următorul pas ar fi o staţie de epurare şi canalizarea, mai spune primarul Gafton. Acesta susţine că pentru asemenea utilităţi a depus deja două proiecte care au fost respinse pentru că Smulţiul are sub 2.000 de locuitori. Dar va încerca şi alte proiecte prin alte finanţări.
La capitolul asfaltat drumuri e destul de mult de muncă. Edilul declară că în mandatul trecut a reuşit să asfalteze cinci kilometri de şosea, astfel comuna având asfaltaţi doar 6,5 kilometri din cei 25 pe care îi deţine.
Însă lucrurile nu se opresc aici. Primăria a câştigat un alt prioect prin Fondul de Investiţii, contractul de finanţare urmând să se semneze în cursul acestei săptămâni, mai spune primarul. Astfel se vor mai asfalta încă 5 kilometri, iar alţi 3,5 vor fi acoperiţi cu zgură de la combinat.
Doctor de familie din comună
Locuitorii din Smulţi se pot considera norocoşi pentru că au medic de familie care stă în comună şi poate fi găsit pentru urgenţe chiar şi după programul de la cabinet. "Iarna trecută, a salvat un om de la moarte. Avea hemoragie puternică, drumurile erau blocate. Am luat doctoriţa cu tractorul, am dus-o la om acasă. A reuşit să-l stabilizeze. Dacă nu era în comună, se putea întâmpla ce-i mai rău", povesteşte primarul Costel Gafton. Acesta susţine că tot un medic din Smulţi a deschis aici şi un cabinet stomatologic, dotat cu tot ce trebuie prin fonduri europene, astfel că cetăţenii se pot programa în cele trei zile pe săptămână şi la dentist.
Gazele, un proiect realizabil
Printre planurile din viitorul apropiat se numără şi racordarea comunei la reţeaua de gaze. "Lemnul devine din ce în ce mai scump şi e necesar să ne gândim din timp la alternative. E un proiect realizabil, din moment ce magistrala trece la 11 kilometri de comuna noastră. Ne-ar trebui 40 de kilometri de conductă. Să vedem dacă şi pentru Transgaz investiţia va fi una interesantă, astfel încât să ne aprobe proiectul în curs de elaborare", spune edilul din Smulţi.
Un investitor pus pe fugă
Necazul cel mai mare al primarului Costică Gafton este faptul că în momentul în care au fost retrase certificatele verzi, comuna a pierdut cel mai important investitor pe care ar fi putut să-l aibă.
"O firmă din Spania ar fi amplasat pe teritoriul comunei peste 60 de turbine eoliene. Au făcut măsurători şi au văzut că 290 de zile pe an acestea ar fi fost eficiente. Au făcut oamenilor la notar dezbaterea moştenirii, astfel încât aceştia să le poată închiria terenul, ba le-au dat şi o parte din chirie. Dar nu s-a mai dat acea subvenţie şi investitorii s-au retras. Pentru comună, ar fi însemnat peste șase miliarde de lei vechi pe an impozitul. Ne-ar fi ajutat mult în dezvoltarea comunei", spune primarul care speră în continuare că se va reveni la ideea de producere a energiei regenerabile.
Proiect pentru modernizarea iluminatului public
Primăria din Smulţi a depus un proiect pentru modernizarea iluminatului public, care vizează înlocuirea a peste 500 de lămpi, dar şi a cablurilor. "Avem foarte multe pene de curent. Cablurile sunt vechi şi, din cauza vegetaţiei, se rup şi se ard conductorii. Sperăm să se aprobe finanţarea cât mai repede, astfel încât să nu mai avem probleme din cauza avariilor frecvente la reţeaua electrică", spune primarul Costică Gafton.
Via satului, scoasă la licitaţie pentru plantat livezi
Înainte de Revoluţie, comuna Smulţi a deţinut nu mai puţin de 700 de hectare de vie, însă a fost retrocedată sătenilor, care nu s-au ocupat cum trebuie de ea. Consiliul local al comunei a mai rămas cu 42 de hectare, care, împreună cu societatea de vin-alcool, a fost gestionată până în 2007, de o societate care s-a retras. Firma a fost închisă, via a ajuns şi ea în paragină, pentru că nimeni nu a mai vrut să se ocupe de ea. Acum, primarul Costică Gafton vrea să valorifice măcar terenul. "E un teren terasat, nu se pretează la arătură. Prin urmare, facem cărţi funciare şi vrem să-l scoatem la licitaţie, câte cinci hectare, pentru concesionare, în vederea plantării unor livezi. Dacă la un an de la data semnării contractului de concesiune nu au plantat livada, clauza va fi ca terenul să se întoarcă înapoi la Consiliul local", precizează primarul.
Buldoexcavator, până la începerea iernii
Primarul Costică Gafton, aflat la al treilea mandat, este genul de om care nu-şi face treaba din birou. Când ninge şi se înzăpezesc drumurile comunei, el se urcă în tractorul de la primărie dotat cu cuvă şi lamă de deszăpezit şi curăţă drumurile. Anul acesta, pe lângă tractorul condus de primar, Smulţi va avea şi un buldoexcavator. "Am depus un proiect la AFIR Constanţa. Săptămâna viitoare mi-a promis directorul de acolo că se va ocupa de el, astfel încât să avem utilajul până la începutul iernii. Probabil va fi nevoie să angajez un om", declară edilul.
Căminul cultural, cea mai impozantă clădire
Căminul cultural din comună a fost renovat în 2014, printr-un proiect cu finanţare de 100.000 de euro, prin Grupul de Acţiune Locală (GAL) Covurlui. Acum are o sală mare, de 200 de locuri, cu scena total refăcută, cu termopan, s-a pus faianţă. Anul trecut s-a refăcut acoperişul, în vară s-au pus jaluzele lamelare, iar acum se vor achiziţiona rafturi noi pentru biblioteca adăpostită tot aici. La Căminul cultural se organizează spectacole, serbări, dar şi nunţi şi botezuri. În plus, aici se găseşte şi o sală de internet, apreciată în special de elevi.
Cinci ore de spectacol şi artificii de ziua comunei
Pe 26 octombrie, de Sfântul Dumitru, locuitorii din Smulţi au sărbătorit ziua comunei. Iar primarul Gafton e mândru că sărbătoarea care a fost ideea lui a ajuns deja la a 11-a ediţie.
"Am avut solişti dragi publicului nostru: Margareta Clipa, Geta Postolache, Aurel Moldoveanu, unul dintre soliştii de la formaţia Haiducii, doi din Republica Moldova, în total vreo cinci ore de spectacol care s-au terminat cu un frumos foc de artificii de zece minute", povesteşte încântat primarul.
Costel Gafton susţine că anul acesta, la sărbătoarea comunei s-a triplat populaţia, foarte mulţi locuitori din comunele învecinate venind la spectacolul de la Smulţi.
"Şi Jandarmeria şi Poliţia locală ne-au ajutat foarte mult, astfel încât nu am avut niciun incident pe tot parcursul sărbătorii", mai spune edilul.
