Voci din Slivna: „Păcat de satul nostru!”

Voci din Slivna: „Păcat de satul nostru!”
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Georgică Onu, bibliotecar comunal: „Evenimentul verii, la noi? Ieşirea pe câmp, cu preotul Marius Bărbieru, pentru a ne ruga să vină ploaia. S-a plecat, zilele trecute, de la Biserica „Sf. Nicolae”, cu icoana Maicii Domnului, cea mare, Axioniţa. Ectenii pentru ploaie, săteni cu capul plecat, cruci, glasul preotului Bărbieru înălţând rugi către cer şi Dumnezeu. Am mers aşa, rugându-ne, până la Rediul Slivnei, la fântână. Întreaga procesiune a durat două ore. O asemenea ieşire în extravilan, cu Axioniţa, nu s-a mai făcut la noi din anul 2000. Înfricoşaţi pe seceta ce pare să nu mai aibă capăt, credincioşii au fost cei care l-au rugat pe părintele Bărbieru să se iasă cu icoana sfântă pe câmp…”

Maria Arfire, 59 de ani: „Patru lei am plătit pe balotul acesta. Îl pot ţine într-o mână! Mic şi uşor, ca o pană. E din paiele unui an cu secetă mare. De la hectarul meu de porumb, din punctul Pe Deal, am deja o pierdere de 870 de lei, pentru mine, enormă - la toamnă nu voi avea ce să culeg de pe el. Voi trece, în privinţa grăunţelor, la economii. De exemplu: întrucât găinile - am în curte peste 100 - mi-au golit coşarul, o să le tai pe majoritatea când vor veni acasă, din străinătate, fiica şi ginerele meu. Nu le mai pot ţine, nu mai am bani pentru hrană concentrată. Boabele de la struguri, în vii, cad jos. Merele nu mai rezistă nici ele căldurilor. Sunt totuşi bucuroasă că mi-am făcut, din cireşe şi caise, 13 kilograme de gem, să-l am la iarnă…”

Gheorghe Dima, fost salariat la S.N.G., revenit la casa părintească în urmă cu 12 ani: „ La porumb, vom obţine anul acesta 20 la sută din producţia estimată. Atât! Ştiuleţi de mărimea unui şoricel. Mie, ca om, îmi pare rău nu numai de culturile vegetate, arse de secetă, ci şi de plantaţiile silvice. La Slivna, ca la nimeni: toţi şi-au bătut joc de păduri. Nu mai departe decât acum: unii dintre ciobani, ca să aibă ceva verde pentru dat la animale, s-au apucat de tăiat salcâmii tineri - îi transportă la stâne, pentru frunze. Nimeni nu-i vede, nimeni nu-i trage la răspundere. Cine poate, fură. Căruţele, noaptea, pe câmp, circulă ca pe bulevard. Păcat de satul nostru!"

Citit 3866 ori Ultima modificare Miercuri, 18 Iulie 2012 10:17

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.