Vă propun să-l salutăm împreună pe domnul Pache Dică, din Bereşti, pentru că şi-a cules prima vie. Ce să mai aştepte! Zahărul natural acumulat în boabe, suficient. 180 de butuci, din soiul „1001”. I-au ieşit 22 de saci, umplând cu mustuială un butoi de 500 de litri. La recoltat, dumnealui, soţia sa şi băiatul lor. Dovada că strugurii erau dulci, degetele încleiate. S-a grăbit fiindcă nu ştie încotro să se aţină. La porumb, în zona Bereşti, recoltatul e în toi. Proprietarii culeg ziua, iar hoţii – organizaţi în grupuri - noaptea. Dispunând de cai rapizi, e greu să-i prinzi. „De la Toporaş, ne-a declarat domnul Dică, mi s-au furat ştiuleţii de pe 32 de rânduri. Au tras inclusiv de curpenii de bostan, luându-i şi pe aceştia. Ca să-mi salvez ce mi-a mai rămas, noaptea stau în câmp, de pază, cu furca la îndemână. Prin rotaţie – când eu, când băiatul. Să vedeţi ce am păţit cu unul, multicriminalul din părţile noastre, scăpat de aplicarea pedepsei cu moartea la Revoluţie, când i-au dat drumul din puşcărie. Prinzându-l la furat, în loc să-şi ceară iertare, i-au ieşit din gură cuvinte otrăvite: Dacă nu taci, a făcut câţiva paşi spre mine, îţi dau în cap. Aici te las, să te bâzâie muştele… Cu greu l-am convins să dea jos din căruţă ce îmi luase şi să plece”.
Partea veselă a traiului în Bereşti: vinerea trecută, Pache Dică a tras vinul.
