A apărut, la Găneşti, compensativ parcă, la sfârşitul focului de trei luni care a pârjolit culturile agricole, „Horincea”, revistă de cultură materială şi spirituală a tuturor horincenilor, oriunde s-ar afla. Anul I, nr. 1. Fondator, profesorul şi pictorul bârlădean Ghiţă Cristian, născut la Găneşti „când plecau nemţii şi veneau ruşii”. 24 de pagini ajunse la cititorii din partea locului cu câteva zile înainte de Sf. Maria, când se ţine târgul anual de Pe Vale.
Intelectualii, cu ale lor, căci de ce să nu fie şi ei în centrul atenţiei! Întâlnirea fiilor satelor Găneşti şi Comăneşti a avut loc sâmbăta trecută, în localitatea dominată de numele de familie Bourceanu, în localul fostei şcoli primare. 32 de oameni puternici prin ştiinţa de carte. Unii, veniţi din Bucureşti, Braşov, Iaşi, Galaţi, Bârlad, ca o sfidare la adresa crizei economice şi a balamucului politic din ţară.
A doua zi, la Şcoala Gimnazială Găneşti, s-a lansat revista. Publicul, interesat de conţinutul ei. Discuţii de peste două ore. A fost prezentă la eveniment primăriţa Dănuţa Bourceanu.
Pe prima pagină a publicaţiei, „Să redescoperim Valea Horincei”, text semnat de Ghiţă Cristian, flancat, în dreapta, de o hartă a Moldovei între anii 1365-1606 („după Constantin C. Giurăscu şi Dinu C. Giurăscu”). Autorul nu uită să amintească de „Colinda”, revista interbelică a Văii Horincei, editată, cu întreruperi, între anii 1928-1934. Ziarul „Viaţa liberă” nu putea lipsi din sumarul noii reviste – este republicat reportajul de la întâlnirea intelectualilor Găneştiului, din 2008, cu tot cu poza de grup, catalogată fotografie-tezaur. Trei „fişe”, amintind, în treacăt, de cele de cadre. Prima, a prof. dr. Gelu Bourceanu, fost decan al Facultăţii de Chimie, de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, între 2004-2008, premiat de Academia Română în 1991. Ultima îl vizează pe Ion Baurceanu (n. Bourceanu), fost deţinut politic între 1951-1964, cu stagii ale suferinţei extreme între zidurile închisorii Jilava, în minele de plumb Baia Sprie, la Cavnic, Zarca Aiudului, Zarca Gherlei, Periprava, Galaţi. Totodată, scriitor (vezi O viaţă ratată, Academia Română, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Buc., 2010).
Mai semnalăm paginile din manuscrisul „Din caietul lui Melinte”, scris în urmă cu 112, interesante din unghiul istoriei locale, şi „Călătorie de cercetare arheologică în jud. Covurlui” (24 aprilie-14 mai 1939), de Mircea Petrescu-Dâmboviţa. În fine, ca o ridicare de ştachetă, două studii-fluviu în care „descifrez” orientarea revistei către abordarea temelor grele, aparţinând aceluiaşi Ghiţă Cristian.
