FOTO/ Comuna gălăţeană FĂRĂ niciun kilometru de drum ASFALTAT

FOTO/ Comuna gălăţeană FĂRĂ niciun kilometru de drum ASFALTAT

Foto ”Viața liberă”, Marius Negri
Evaluaţi acest articol
(13 voturi)
4 comentarii


* Primele străzi din localitate ar putea fi asfaltate până la sfârşitul lui 2017, potrivit autorităţilor


Privită de pe şoseaua principală (DN 25), care o străbate de la un capăt la altul, comuna Independenţa lasă impresia unei localităţi bine gospodărite. Casele şi grădinile de la şosea sunt îngrijite, iar străzile care pornesc perpendicular din drumul principal te fac să te gândeşti mai degrabă la satele geometric organizate din Ardeal. Totuşi, DN 25 este singurul drum asfaltat din tot satul. Astfel, praful care se ridică în timpul verii şi noroaiele rămase după fiecare ploaie sau după topirea zăpezii fac parte din viaţa de zi cu zi a tuturor locuitorilor de aici.

Înseşi autorităţile recunosc faptul că lucrurile nu stau chiar bine, atunci când vine vorba de infrastructura rutieră din comună. Totuşi, totul face parte dintr-un plan general bine gândit, spune primarul. „Atunci când am preluat funcţia (2008 - n.r.), mi-am propus să realizez lucrurile în ordinea lor firească. Ţinând cont de această ordine, asfaltarea străzilor din comună, deşi foarte importantă, vine abia după ducerea la bun sfârşit a celorlalte proiecte de infrastructură. Cum apă şi gaze deja avem, ne mai rămâne să finalizăm lucrările pentru sistemul de canalizare, înainte de a ne putea apuca de modernizarea drumurilor. Din acest motiv, nu ne putem încă lăuda cu niciun kilometru de drum asfaltat, deşi lucrările ar fi putut începe încă din 2012”, a precizat Viorel Tărbuc, primarul comunei Independenţa.

Un milion de euro pentru cinci kilometri de drumuri


Totuşi, potrivit edilului, prioritatea pentru anul 2016 ar fi tocmai îmbunătăţirea drumurilor comunale, prin asfaltare sau pietruire. În total, reţeaua de drumuri din comună se întinde pe o distanţă de 30 de kilometri. „Avantajul nostru este că nu avem şi alte sate în componenţa comunei. Pentru acest an, există premisele reale de a începe asfaltarea pentru aproximativ opt kilometri de drumuri, poate şi mai mult, în funcţie de resursele financiare de care dispunem. Ne bazăm pe două surse de finanţare. Prima este prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, program care ne va permite să accesăm în jur de un milion de euro, bani suficienţi pentru asfaltarea a aproximativ cinci kilometri de străzi. Avem deja o cerere de finanţare depusă în acest sens, iar acum se evaluează criteriile de eligibilitate”, a adăugat edilul Viorel Tărbuc (foto 1, din galeria de mai jos).

Pentru restul lucrărilor de asfaltare plănuite să înceapă în acest an, banii ar putea veni de la bugetul local. Edilul spune că a prevăzut deja o sumă de bani în acest sens, care provine din bugetul economisit în ultimii ani. Odată începute, lucrările ar trebui să fie finalizate în aproximativ un an.

18 kilometri de canalizare, în execuţie


Ca asfaltarea drumurilor să poată începe, este nevoie mai întâi de finalizarea lucrărilor la sistemul de canalizare. Început în decembrie 2014, acest proiect are ca termen-limită de execuţie luna iunie a acestui an. Banii necesari pentru sistemul de canalizare, în jur de 12 milioane de lei, au fost obţinuţi prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală 2014-2020. „Prin acest program am obţinut finanţare pentru 18 kilometri de canalizare stradală, pentru racordurile individuale necesare fiecărei gospodării şi pentru staţia de epurare. Având în vedere stadiul actual al lucrărilor, cred că ne vom încadra în termenele iniţiale”, a spus primarul.

Apa costă de aproape trei ori mai mult


Cu excepţia câtorva segmente de străzi, toate gospodăriile din Independenţa sunt racordate la reţeaua de gaz metan încă din anul 2004. Apa curentă, de asemenea, este o utilitate asigurată în comună de un deceniu. Din cele puţin peste 1.600 de gospodării, în jur de 1.300 au apă curentă. Din acest an, de asigurarea apei potabile din Independenţa se ocupă Apă Canal, nu primăria din localitate. „Chiar de la începutul acestui an, a intervenit o derogare a gestiunii către Apă Canal, lucru determinat de aderarea la un proiect ce are ca scop realizarea şi extinderea infrastructurii de apă potabilă pentru Independenţa şi pentru mai multe comune învecinate. Este vorba despre Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 - 2020”, a explicat Viorel Tărbuc.
Una dintre condiţiile impuse de Uniunea Europeană, prin acest program, este ca exploatarea serviciului de apă şi canalizare să se realizeze de către Apă Canal. Deşi, pe termen mediu şi lung, proiectul este unul benefic pentru comună, unele dintre modificările imediate pe care le implică au stârnit deja nemulţumire în rândul populaţiei. Astfel, preţul metrului cub de apă a fost majorat de la 1,51 de lei la 4,15 lei. Totuşi, calitatea apei care curge acum la robinetele oamenilor s-a îmbunătăţit considerabil, după schimbarea sursei de apă, spune primarul.

Peste 100 de locuri de muncă în localitate


În Independenţa trăiau, în anul 2011, 4.375 de oameni. În general, potrivit primarului Viorel Tărbuc, numărul locuitorilor a rămas stabil, de-a lungul anilor. Mulţi tineri şi oameni în putere au plecat în străinătate, la muncă, urmând trendul la modă în urmă cu un deceniu. După 2010, au început însă să se întoarcă acasă şi să se restabilească aici. „Nu putem vorbi de o îmbătrânire a populaţiei. În Independenţa există un echilibru între vârste. Pentru a-i atrage pe tineri, am întocmit un plan urbanistic zonal, care constă în acordarea de loturi de teren către tinerii născuţi în Independenţa şi care vor să se mute şi să-şi întemeieze aici o familie. Fiecare dintre aceste loturi are până în 1.000 de metri pătraţi”, spune Viorel Tărbuc.

Tinerii au nevoie însă şi de locuri de muncă. Cel mai important angajator din localitate este o firmă de construcţii şi amenajări industriale, unde lucrează în jur de 60 de persoane din Independenţa. Mai există o firmă de panificaţie, unde lucrează aproximativ 40 de persoane, şi o firmă de intermediere în domeniul agricol, care a creat alte 20 de locuri de muncă. Alte câteva zeci de persoane lucrează în micile magazine deschise pe teritoriul comunei.

Constantin Neacşu, printre ultimii fierari din judeţ


La intrarea în comuna Independenţa, dinspre satul Vasile Alecsandri, pe partea stângă a şoselei, funcţionează una dintre puţinele fierării existente încă în judeţul Galaţi. Din când în când, câte un sătean din Independenţa sau din satele din jur mai trece pragul atelierului. În rest, prea puţini dintre cei care străbat DN 25 ştiu despre existenţa fierăriei.

După cum spune Constantin Neacşu, proprietarul atelierului, ce-a fost n-o să mai fie. "Ce era acum 30 sau 40 de ani la mine în atelier! Nu aveam loc să arunc un pai aici. Veneau oameni din toate părţile pentru a le potcovi caii sau cu diverse alte treburi. Acum, dacă mai sunt patru cai pe fiecare stradă. Lucrurile s-au stricat, mai ales în ultimii patru ani. Oamenii merg şi cumpără potcoave direct de la târg. Probabil că aşa le este mai comod. La mine vin mai mult prietenii", spune Constantin Neacşu.

Deşi are 73 de ani, fierarul spune că nu este zi în care să nu intre în atelier. "Este o meserie grea, dar dacă îţi place nu mai simţi oboseala. Eu sunt de părere că înveţi până la moarte. Niciodată nu ştii prea mult. Eu am devenit lucrător în fierărie când aveam 12 ani. De fel, noi suntem etnici romi. Şi, drept să vă spun, şcoala nu prea a fost de mine. Am făcut vreo trei clase, dar nu m-am înţeles cu buchiseala. Meseria mi-a plăcut, în schimb, atât de mult încât nici acum n-aş vrea să fac altceva. Suntem fierari din tată în fiu. Mai am un frate fierar la Lieşti şi unul la Tudor Vladimirescu. Şi pe copiii mei i-am învăţat fierăria, iar acum şi unul dintre nepoţi îmi spune că vrea să devină fierar. Pentru cine să mai lucreze însă?", se întreabă, retoric, Constantin Neacşu.

Şcoala care dă cei mai mulţi olimpici la chimie din judeţ


La Şcoala din comuna Independenţa predă Iulian Corneci, unul dintre cei mai apreciaţi profesori din chimie din judeţul Galaţi. Datorită eforturilor sale de la catedră, comuna Independenţa a primit supranumele binemeritat de pol al chimiei gălăţene.

"Sunt profesor aici din anul 2002. Tot aici am obţinut şi titularizarea. Rezultatele pe care le-am obţinut cu elevii mei la concursurile şi olimpiadele de chimie sunt nenumărate. În 2003, abia venit la Independenţa, am obţinut premiul I pe judeţ şi menţiunea pe ţară, cu fata femeii de serviciu de aici de la şcoală. Din 2007, timp de vreo cinci ani consecutiv, am dus elevi la fazele naţionale ale olimpiadelor de profil. Bucuria mea profesională cea mai mare a fost în anul 2009, la Arad, atunci când Andreea Onofrei, o elevă a mea, a obţinut premiul special pentru o lucrare teoretică, cu un punctaj de 99,95 de puncte din totalul de 100. Ulterior, în clasa a X-a, atunci când era elevă la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti, Andreea a obţinut aurul la olimpiada internaţională. Am avut şi am însă mulţi elevi cu care mă pot mândri oriunde", a povestit Iulian Corneci (foto 1, din galeria de mai jos).

Pe lângă timpul petrecut la catedră, Iulian Corneci organizează şi ore suplimentare de chimie, după şcoală, pentru elevii care vor să deprindă tainele acestui discipline aparent greu de pătruns. "Toţi elevii vin de plăcere la aceste cursuri gratuite, iar unii chiar mi-au spus că dacă nu mai sunt stresaţi de ce notă primesc reuşesc să se destindă şi să înţeleagă mai bine ceea ce le predau", a mai spus "profesorul olimpicilor".

În şcolile şi grădiniţele din Independenţa învaţă în jur de 500 de copii. Majoritatea cadrelor didactice locuiesc la Galaţi şi fac zilnic naveta. Între Galaţi şi Independenţa sunt 26 de kilometri.

Mii de cărţi împrumutate de la bibliotecă


Biblioteca comunală din Independenţa are un fond de carte format din 13.295 de volume. Cărţile provin din donaţii şi din fondurile oferite de-a lungul anilor de către primărie. "În 2015, am înregistrat 361 de volume noi. Avem 631 de persoane înscrise la bibliotecă, dintre care 433 sunt cititori activi. În total, anul trecut am împrumutat 8.511 cărţi către cititori. Volumele acoperă toate domeniile, de la literatura română şi universală, până la cărţi din specialităţi precum ingineria sau medicina", a precizat Mirela Cozloschi, bibliotecar la Independenţa din anul 1990.

Pe lângă fondul de carte, biblioteca deţine şi patru calculatoare conectate la Internet şi la serviciul Biblionet. "Elevii vin şi caută pe internet informaţii pentru proiectele pe care le au la şcoală. Vin însă şi adulţi, care caută fie locuri de muncă, fie reţete gastronomice sau diverse alte informaţii utile", a mai spus Mirela Cozloschi.

Acces la internet


Aproape fiecare casă din Independenţa este conectată la internet. Mai multe firme de telecomunicaţii şi-au făcut simţită prezenţa în comună în ultimii ani, luptându-se pentru a acapara cât mai mulţi clienţi. Din acest punct de vedere, Independenţa se află fără îndoială în secolul XXI.

Două cabinete de medicină de familie


La Independenţa funcţionează două cabinete de medicină de familie şi două farmacii aflate în contract cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Galaţi. De asemenea, având în vedere situarea comunei pe DN 25, în situaţii de urgenţe medicale, echipajele de ambulanţă pot interveni destul de uşor.

Locuitorii vor o trecere la nivel cu calea ferată


De câţiva ani, în partea nordică a comunei Independenţa a luat fiinţă un nou cartier, despărţit de restul localităţii de o cale ferată dublă. Din cauza diferenţei de nivel dintre terasamentul căii ferate şi drumul care o intersectează, accesul către şi dinspre acest nou cartier se poate face doar cu piciorul. Traversarea liniei ferate poate fi astfel periculoasă.

"Tot în ceea ce priveşte infrastructura rutieră, avem intenţia de a realiza o trecere la nivel cu această cale ferată, în zona cunoscută printre locuitorii comunei sub denumirea de Braina. Este o mai veche doleanţă a locuitorilor de aici, dar şi a oamenilor care deţin terenuri agricole dincolo de linia ferată. Această trecere ar asigura calea cea mai simplă către terenurile din extravilan. Ne aflăm în momentul de faţă în faza de proiectare, iar banii necesari vor proveni de la bugetul local, prin alocările de fonduri din anii precedenţi", a precizat primarul comunei, Viorel Tărbuc.

Citit 15456 ori Ultima modificare Miercuri, 10 Februarie 2016 16:11

4 comentarii

  • postat de Mama lui Stefan cel Mare rasucit in Mormant Sâmbătă, 07 Mai 2016 03:10 5.13.179.*** Link la comentariu
    0
    1

    Pai mai cetateni ai comunei Independenta,nu va mai plangeti ca voi vreti sa traiti asa ca porcii in Mocila. Din anul 1990 si pana in ziua de azi pe cine ati ales primar al comunei? Pe cate Galeti de apa ,sticle de ulei, si pungi de zahar ati ales primarii care nu au dat si nu dau 1 leu pe voi si va lasat in mocirla? Data care vine cascati bine ochii pe cine puneti stampila pe buletinul de vot. Ati votat pe Bacalbasa la judet lutati din fata de la Bacalbasa si nu va mai plangeti. Stati in mocirla asa ca va plaace. :)

    Raportează
  • postat de Fosa septica ecologica Joi, 11 Februarie 2016 11:47 86.121.171.*** Link la comentariu
    0
    8

    Un reportaj foarte bun si pertinent. E cazul ca autoritatile sa depuna eforturi mai mari pentru a oferi cetatenilor conditii de trai civilizate. Nu mai putem accepta jumatati de masura si oameni ineficienti, alesi pe criterii politice...

    Raportează
  • postat de molecula_jihadista Miercuri, 10 Februarie 2016 21:59 85.204.230.*** Link la comentariu
    1
    5

    Doamna Inspector şcolar general ENACHE si inspectorul de specialitate ar trebui sa se sesize pe partea cu chimia.

    Productia de olimpici e mare dar nu am vazut un laborator minim, incropit acolo.

    Se-apropie latul....

    Raportează
  • postat de Jean-Claude Jmeker Miercuri, 10 Februarie 2016 10:12 81.12.150.*** Link la comentariu
    1
    10

    "Una dintre condiţiile impuse de Uniunea Europeană, prin acest program, este ca exploatarea serviciului de apă şi canalizare să se realizeze de către Apă Canal". Cum? Sa ni se explice si nou, in special de catre jurnalistul care sia asumat fraza asta, cum a impus UE chestia asta. A dat telefon, a intrat pe Skype nenea Barosso sau mai nou Juncker la Prefectura Galati? Cum exact s-a-ntamplat asa ceva? Fiindca afirmatia este foarte grava. Mai ales daca ne gandim ca, de exemplu, serviciul de apa al Independenta putea deveni parte in Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara in care dicteaza Apa Canal, nu trebuia sa cedeze neaparat serviciul. Pentru ca, ce sa vezi!, Apa Canal nu construieste pe banii ei, ci pe ai statului, respectiv foinduri bugetare de la Bucuresti sau de la UE, extrem de putin de la CJ Galati, niciun pic din buzunarul Apa Canal care este un S.A. oarecare, chitit pe profit, nu-i statul. Plus ca, oamenii trebuie sa stie ca, daca pe partea de camalizare sa zicem ca au intervenit niste costuri, pe cea de alimentarre cu apa acestea sunt infime fata de ce cheltuia Primaria sa le dea apa potabila, ca doar nu le-o dadea direct netratata din fantana. Si atunci de ce sa plateasca de 4 ori mai mult? Ca sa se uniformizeze hotia de la Galati?
    Deci, jurnalistul sa-si asume informatia si s-o explice. Coerent si pertinent. Hai sa vedem: cum anume a zis UE ca Apa Canal trebuie sa faca legea la Independenta?

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.