Două din trei gospodării din România rurală au încă toaletele în fundul curţii, potrivit datelor valabile pentru anul 2014, publicate, recent, de Comisia Europeană. Cu toate acestea, există şi localităţi rurale în care gospodăriile cu privata în locuinţă pot fi numărate pe degete. Un astfel de caz este şi cel al satelor din comuna gălăţeană Bălăşeşti, acolo unde 95 la sută dintre gospodării au încă WC-ul în curte. Colac peste pupăză, puţinele persoane care şi-au construit toaletă în casă nu o pot folosi, deoarece reţeaua de canalizare este încă în construcţie.
Cu greu mai poţi găsi un meşter popular în comuna Bălăşeşti, în zilele noastre. Cu toate acestea, în timp ce tradiţiile care ar merita conservate se pierd pentru totdeauna, un alt fel de obiceiuri, ce ţin mai degrabă de starea primitivă a satului românesc, dăinuie cu încăpăţânare. O astfel de uzanţă este şi cea a amenajării toaletelor în curtea caselor. În satele Bălăşeşti şi Ciureştii Noi, cele două localităţi care însumează cea mai mare parte a locuitorilor din comuna Bălăşeşti, există peste 1.000 de gospodării. Dintre acestea, doar în jur de 60 au toalete construite în locuinţe. În rest, closetul din fundul grădinii este încă normă.
Însă chiar şi în puţinele locuinţe prevăzute cu băi, aceste încăperi nu pot fi folosite ca toalete, deoarece reţeaua de canalizare din cele două sate nu este încă finalizate. Drept, urmare, locuitorii din comuna Bălăşeşti sunt nevoiţi să folosească încă privata improvizată în curte şi să se spele în lighean.
Prea săraci pentru a mai face investiţii?
"Este un fapt cu care nu ne mândrim. Deşi la Bălăşeşti şi Ciureştii Noi avem apă potabilă, sistemul de canalizare nu există încă. Avem un proiect depus în această privinţă, însă eu mă tem să mă bat în continuare pentru el, deoarece comuna este foarte săracă şi nu ştiu câţi dintre locuitori ar putea şi ar vrea să se branşeze. Din moment ce marea parte a locuinţelor nu sunt prevăzute cu closet, nu ştiu câţi dintre oameni vor avea posibilitatea să îşi construiască unul, chiar şi beneficiind de conductă de canalizare. Poate părea fatalist ce spun, însă gândiţi-vă că în comună, în anul 2017, avem 18 familii, majoritatea de tineri, care nu mai sunt racordate nici măcar la reţeaua de curent electric. Cam în situaţia asta ne aflăm", a precizat Paul Cezar Maftei, primarul din Bălăşeşti.
Ape infestate, mii de persoane infectate
Discuţia legată de necesitatea toaletelor racordate la sistemul de canalizare nu este deloc una abstractă. Apele menajere ajung de multe ori direct în râuri, în timp ce deşeurile organice din WC-urile săpate în grădini se infiltrează în pânza freatică, de unde se amestecă cu apele de suprafaţă. Efectul poate fi văzut şi, uneori, mirosit cu uşurinţă. Problemele sar însă de la o poştă în ochi, în cadrul datelor oficiale: în jur de un sfert din totalul afecţiunilor gastro-intestinale şi o proporţie similară din totalul cazurilor de hepatită A sunt puse pe seama apei infestate.
Doar în ultimii cinci ani, spre exemplu, în judeţul Galaţi au fost înregistrate peste 400 de cazuri de hepatită A, marea majoritate în mediul rural, potrivit Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi. Conform aceleiaşi instituţii, numărul pacienţilor diagnosticaţi cu "boala mâinilor murdare", aşa cum mai este supranumită hepatita A, s-a triplat în 2016, faţă de anul 2015. Şi în ceea ce priveşte boala diareică acută, afecţiune pusă de asemenea pe seama condiţiilor precare de igienă, în ultimii cinci ani au fost diagnosticate în jur de 3.500 de cazuri, în tot judeţul Galaţi.
Zece ani de demagogie ieftină
Iar pentru a aşeza mai bine discuţia în context trebuie spus că, în 2007, în momentul aderării la Uniunea Europeană (UE), România s-a angajat că, până în 2018, toate gospodăriile din ţară vor fi racordate la reţeaua de canalizare. Cum până la atingerea termenului-limită a mai rămas doar un an, rezultă că am mai avea nevoie de încă cel puţin două decenii, în acest ritm, pentru a ajunge în rând cu civilizaţia măcar din acest punct de vedere. Ca de obicei, autorităţile arată cu degetul spre lipsa fondurilor, fără a mişca însă măcar un deget pentru a atrage măcar şi o parte din miliardele de euro puse la dispoziţie de UE, tocmai în acest scop.
