Zona seismică activă a Galaţiului, sub lupa specialiştilor

Zona seismică activă a Galaţiului, sub lupa specialiştilor

Marius Negri
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)
1 comentariu

Localitatea Izvoarele din judeţul Galaţi a ajuns celebră în 2013, după ce peste 400 de cutremure, care au fost resimţite în zonă, i-au băgat în sperieţi pe localnici. La vremea respectivă, oamenii acuzau firma petrolieră care face extracţii în zona Schela. Specialiştii au vorbit, însă, de la început, despre o activitate seismică naturală, care nu are nicio legătură cu extracţiile de petrol.

După patru ani, specialiştii de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), pe baza studiilor efectuate în zonă, explică ce s-a întâmplat de fapt la Izvoarele, dar şi faptul că ne putem aştepta oricând la un nou roi de cutremure.
"În 2013, au fost, de fapt, două secvenţe seismice, una de vreo 20 de cutremure, în luna august, şi cea de peste 400 de cutremure, în perioada septembrie-noiembrie. Au mai fost alte secvenţe seismice în 2014 şi în 2015. Şi anul acesta au fost trei secvenţe seismice, dar mai mici - una de şase, una de 15 şi una de vreo 26 de cutremure. Ultima secvenţă a fost în luna septembrie. Nu au fost localizate în zona Negrea, ci în zona Schela, de acolo a început ultima secvenţă. Zona este şi va rămâne în continuare activă seismic, să nu vă aşteptaţi că se vor opri cutremurele, ţinând cont şi de cutremurul de patru grade de lângă Galaţi, pe o falie care face legătura între falia Pecineaga-Camena, la sud, şi falia Sfântul Gheorghe, la nord. Aici, pe la Schela, trece falia Pechea, cu ramura ei Izvor-Vânători. Am studiat zona foarte bine, pentru că existenţa acestor falii nu putea să îmi explice existenţa unui roi de 300 de cutremure. În urma studiilor şi a faptului că am bătut această zonă atât la picior, cât şi cu maşina, am pus în evidenţă o serie de mici falii cu caracter local, cu o lungime de doi-trei kilometri, care se întrepătrund, se întretaie, acestea putând explica secvenţa seismică din zona Negrea-Cişmele. Am spus Negrea-Cişmele, pentru că aici au avut loc cutremurele, în zona Izvoarele doar s-au resimţit", ne-a explicat Mihai Diaconescu, specialist la INPF.

Peste 900 de cutreme, în doar trei luni

În total, specialiştii au înregistrat, în perioada 15 august - 30 noiembrie 2013, 961 de cutremure, dintre care 567 au avut magnitudinea peste 1 grad, restul fiind înregistrate ca zgomot. Mai mult, în urma acestor cutremure, localnicii s-au ales cu foarte multe fisuri în case. Şi acest fenomen are o explicaţie ştiinţifică. "Se numesc condiţii geologice locale, pe o distanţă de vreo 400 de metri, acolo unde dealul este cel mai abrupt, cu o diferenţă de nivel de 80 de metri, care s-a constituit într-un fel de membrană acustică, pentru că la interfaţa pământ-aer o parte din energia mecanică a cutremurelor se transformă în energie acustică, de unde şi acel zgomot de care se plângeau localnicii. În general, pe plan mondial, cutremurele se înregistrează şi acustic şi se aude bumul, exact ca un bum sonic este. Un alt efect care a avut loc în zona Izvoarele este faptul că este o zonă cu un acvifer foarte puternic, cu multe izvoare care au fost obturate, ducând la saturarea stratului acvifer, casele stând practic pe o pătură de apă sau pe o pătură de pământ îmbibată în apă. Tot ce ni s-a arătat în acea perioadă erau fisuri datorate diferenţierii, o evaporare diferită a apei din sol, care, sigur, într-o parte se produce mai mult, într-o parte mai puţin,  şi a dus la această tasare diferenţiată  a caselor, generând fisuri orizontale. Ne-au mai arătat fisuri între corpuri de clădire construite în epoci diferite, în general clădirile din zona în care am fost  noi erau clădiri fără temelie şi centură, ceea ce, normal, a generat, din cauza tasării diferenţiate, fisuri", a completat Mihai Diaconescu.

Staţii seismice pentru studii viitoare

Ţinând cont de toate aceste fenomene, care i-au speriat nu doar pe localnici, ci şi autorităţile locale, specialiştii au decis că zona Izvoarele-Schela-Negrea trebuie studiată mai în amănunt. Acesta a fost motivul pentru care au fost făcute investiţii în trei staţii seismice de adâncime, dar şi în opt staţii de suprafaţă. Toate datele care vor fi colectate de la aceste staţii, care au fost inaugurate pe 20 noiembrie, îi vor determina pe specialişti să poată înţelege ce se întâmplă în subteran. "Utilitatea este mai presus de orice îndoială. Aceste staţii nu fac decât să crească gradul de precizie, erorile vor fi mult mai mici în localizarea cutremurelor şi în evaluarea magnitudinii, Aceste staţii asigură monitorizarea şi este foarte important, forma de undă pe care o generează cutremurul din zonă, în comparaţie cu cutremurele din zonele apropiate. Nu uitaţi că aveţi falia aceasta, Pecineaga-Camena, care a dat un 5,7 în 2014, a fost un cutremur de 4 grade la Cudalbi, a fost cutremurul de 4 grade de la nord-vest de Galaţi, anul acesta. Să nu ne jucăm cu ele, pentru că un patru poate oricând să îţi dea un şase şi, în momentul în care avem un şase la 10 kilometri adâncime nu cred că este o senzaţie foarte plăcută", a avertizat Mihai Diaconescu.

Cercetarea va clarifica situaţia

Cele trei staţii seismice inaugurate în prezenţa ministrului Cercetării şi Inovării, prof. dr. ing. Puiu Lucian Georgescu, dar şi a directorului general a Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului, dr. ing. Constantin Ionescu, au început deja să colecteze date şi să le transmită către Bucureşti.
Sistemul este unic în România şi a fost finanţat de Ministerul Cercetării. "Este o investiţie strategică, făcând parte dintr-o reţea şi dintr-o strategie naţională, prin care cercetarea, dezvoltarea şi inovarea se pun direct în slujba comunităţii. Pe baza unui studiu propus la începutul anului s-au alocat sumele necesare, în integralitatea lor. Aici, investiţia, per total, s-a ridicat la câteva sute de mii de euro, este vorba despre o reţea. Vorbim de câteva sute de mii de euro care au fost alocate în doi ani, pentru ca toate tipurile de monitorizare şi prevenire să funcţioneze, să fie la dispoziţia autorităţilor şi să fie, în acelaşi timp, utile ştiinţific. Toate ţările sunt interesate de rezultatele cercetării seismice", ne-a declarat ministrul Cercetării şi Inovării, prof. dr. ing. Puiu Lucian Georgescu.
"Este o microreţea de staţii de adâncime, cu senzori în foraj. Este o premieră  la nivelul cercetării în România. Nu există o altă staţie, un alt sistem similar în ţara noastră, pe o zonă seismică. De exemplu, cutremurele de suprafaţă sunt nu numai la Galaţi, sunt şi în Banat, în zona Făgăraş, acolo nu avem decât câteva staţii. Aici sunt 11 staţii seismice, trei în foraje şi opt la suprafaţă. Este o reţea foarte densă, ale cărei date contribuie atât pentru cercetare, cât şi pentru informaţii privind intervenţiile rapide în cazul unui cutremur. Aceasta este o staţie permanentă, datele se transmit la Bucureşti în timp real, acolo avem un sistem care colectează datele, este un sistem de calcul automat, care localizează cutremurul, spune adâncimea, magnitudinea şi transmite informaţia în timp real către centrele europene şi către utilizatori, de exemplu autorităţi, la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Este un sistem care primeşte în timp real alerta şi locul unde s-a produs cutremurul şi pagubele din zonă. De aici, de la Izvoarele, către Bucureşti, datele se transmit prin GSM", a explicat dr. ing. Constantin Ionescu, directorul general al Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
Astfel, după ce roiul de cutremure din 2013 a trezit atenţia specialiştilor, avem mari şanse ca în viitorul apropiat să avem mult mai multe date despre seismicitatea din judeţul Galaţi.

Investiţie de 400.000 de euro

Cele 11 staţii seismice, dintre care trei sunt de adâncime, au costat aproximativ 400.000 de euro. Conform specialiştilor, investiţia îşi va regăsi valoare în datele ştiinţifice colectate. "În primul rând, informaţiile obţinute de la această staţie vor fi utilizate pentru proiectarea în construcţii. Şi, pe partea de alertare, datele pot fi folosite şi transmise către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă", ne-a explicat Constantin Ionescu, directorul Institutului Naţional pentru Fizica Pământului.     

Hărţi de risc pentru tot judeţul

Prezent la inaugurarea celor trei staţii seismice din Izvoarele, Schela şi Negrea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, a vorbit despre o investiţie, care va fi făcută anul viitor, pentru hărţile de risc. Hărţile vor avea la bază chiar date de la staţiile inaugurate luni. "Această investiţie de la Izvoarele, aceste staţii de profunzime, ne ajută şi la întocmirea hărţilor de risc, pentru că vom avea o radiografie mai clară a structurilor, a straturilor de sol, dacă sunt pungi de gaz sau dacă sunt pungi de apă. Noi, în momentul de faţă, avem în procedură de achiziţie hărţile de risc pentru 20 de localităţi, la alunecări de teren, şi sperăm ca în 2018 să avem hărţile de risc la alunecările de teren pentru tot judeţul, o radiografie clară a judeţului, pentru a putea înlătura eventualele neplăceri ce ar putea surveni în urma alunecărilor de teren sau a cutremurelor. Pentru hărţile de risc a fost alocată suma de 1.600.000 de lei, din care Consiliul Judeţean vine cu un aport de 50 la sută, iar 50 la sută va veni de la Ministerul Dezvoltării", ne-a declarat Costel Fotea.

Citit 2365 ori Ultima modificare Marți, 21 Noiembrie 2017 17:59

1 comentariu

  • postat de Pai... Miercuri, 22 Noiembrie 2017 12:02 89.137.225.*** Link la comentariu
    1
    7

    ..si ati pus vreun jandarm cu pusca in spate , sa pazeasca toata aparatura asta ??? Ca altfel o s-o cautati prin talcioc sau centrele de colectare fier vechi.
    Nu ati citit acum o saptamana cand "au disparut" , 40 de relee de la calea ferata Bucuresti-Constanta , ce haos a fost ?

    Raportează

Lasă un comentariu