Bun găsit, dragi iubitori de animale! Şi astăzi vom încerca să vă fim de folos cu sfaturi pentru sănătatea pisicilor. Rămânem tot în sfera bolilor infecţioase şi, cu sprijinul medicului veterinar gălăţean Silvia Țiolan şi al Anamariei Dandeş, coordonator "Oameni de bine - pentru oameni și animale", grup de inițiativă locală constituit la sugestia Animal Society, în cadrul proiectului pe care îl desfășoară la Galați, vă oferim informaţii despre caliciviroză.
Pentru început, trebuie spus că această boală respiratorie superioară este cauzată de calicivirusul felin. Sunt afectate în mod special pisicile mici de vârstă, dar şi cele adulte și senioare, cu imunitatea scăzută. Boala este extrem de contagioasă, iar statisticile arată că pisicile de rasă pură pot dezvolta forme mai severe de boală. Virusul este eliminat prin saliva pisicilor purtătoare, prin secreţiile nazale şi cele oculare, dar - și aici intervine un aspect foarte important, poate fi transmis de om, de la pisică bolnavă, simptomatică sau nu, la cea nevaccinată - prin mângâiere sau atingerea bolurilor fără ca acest lucru să fie urmat de o igienă corespunzătoare. Odată inhalat, virusul atacă celulele sistemului respirator şi conjunctiva.
Cum se manifestă o pisică afectată de calicivirus? Pe lângă astenie, strănut şi febră, afecţiuni nazale şi oculare, vom observa pe limbă şi obraji, dar şi pe cerul gurii, aşa-zisele afte, ulceraţii dureroase, care fac hrănirea animalului foarte dificilă. Unele pisici dezvoltă gingivită.
Dacă suspectăm o astfel de infecţie, trebuie mers urgent la medic, pentru control şi tratament de specialitate. Orice zi pierdută fără tratament de susţinere poate însemna pierderea luptei cu boala pentru pisica dvs! Ulceraţiile bucale se pot suprainfecta şi pot apărea complicaţii. Neputându-se hrăni, organismul pisicii slăbeşte - de aceea, pe lângă vitamine, antibiotic, imunostimulatoare, pisica trebuie hrănită artificial.
Prevenţia poate fi realizată prin respectarea schemei de vaccinare recomandate de medicul veterinar, atât pentru pui, cât şi pentru pisicile adulte. Un aspect extrem de important îl reprezintă faptul că, după tratarea bolii şi dispariţia semnelor clinice, 80 la sută dintre pisici rămân purtătoare ale virusului, pe care îl elimină în condiţii de stres.
