Peste 22.000 de gălăţeni cu diabet zaharat se aflau în evidenţele medicilor la sfârşitul anului trecut. Alături şi moştenirea genetică şi stilul de viaţă dezorganizat, greutatea corporală peste medie este unul dintre principalii factori care cresc riscul apariţiei acestei boli. Puteţi afla destul de precis dacă vă supuneţi acestui factor de risc prin calcularea Indicelui de masă corporală (IMC).
IMC-ul se calculează prin împărţirea greutăţii, exprimată în kilograme, la înălţime, exprimată în metri la pătrat: greutate (kg)/înălţime2 (m). Un IMC mai mic de 18,5 înseamă subpondere. Între 18,5 şi 25 înseamnă greutate normală. Între 25 şi 30 este suprapondere. Ceea ce depăşeşte 30 este considerat obezitate, care se împarte în mai multe grade. Astfel, între 30 şi 35 avem obezitate de tip I. Între 35 şi 40, obezitate de tip II. Obezitatea de tip III este între 40 şi 45. Un IMC mai mare de 45 înseamnă obezitate severă.
O boală de sine stătătoare
„Principalul aspect de care trebuie să ţinem seama este faptul că obezitatea este o maladie prin ea însăşi, şi nu doar o stare specială a organismului. Anual, peste 330.000 de copii devin obezi şi situaţia se înrăutăţeşte tot mai mult. Inima, rinichii, plămânii, articulaţiile şi toate celelalte organe vitale sunt afectate de această boală. Pe de altă parte, creşte foarte mult riscul de a dezvolta boli metabolice şi alte afecţiuni relaţionate cu acestea, aşa numitul sindrom metabolic (diabet zaharat, dislipidemie, hipertensiune arterială). Atât obezitatea, cât şi complicaţiile pe care le generează reprezintă principalul factor de risc în apariţia bolilor cardiovasculare”, explică medicul nutriţionist Magdalena Moroşanu.
