Doamnele despre care fac vorbire şi scriere în gazeta de azi, pe care le înghesui în colţul cesta ajuns de lectură şi de comentariu printre ne/serioşi, dar şi prin tăriile digitalului devenit ilustrul „fără de care nu se poate”, sunt surioare gemene şi frumoase ca florile de mărăcine. Amândouă, venite „pe lume” exact în acelaşi timp, îşi reclamă necesitatea şi prezenţa în fiecare secundă, chiar dacă „independenţii” le bârfesc, le iau în vârful bombeului ...

Chiar mă întreb pe mine însumi:/ oare de ce a fost aşa şi n-a fost altfel? mi se pare/ că asta e greşeala meaşi că acesta mi-i păcatul:/ aştept pedeapsă şi suportîntreagă ispăşire până/ începe cântul de prohod? Şi cum era mai bine oare?/ aşa sau altfel? nu am ştireşi zău îmi vine să dau vină/ chiar şi pe cei din cimitirede ce mi se întâmplă: iată,/ spre pildă, ar fi fost frumoszburând s-ajung iute, acolo,/ decât încet-târziu, pe jos? Cat în ogli ...

Ai luat cu tine tot ce-ţi trebuie? Nu ai uitat nimic la plecare? E bine să nu pleci înainte de o verificare amănunţită a celor trebuincioase la drum, pe drum! Uită-te foarte atent la tine, în tine! Nu te grăbi, iar apoi să te zgârii pe ochi că ai fost cu mintea nu ştiu unde, că ţi-a scăpat nu ştiu ce din vedere! Da, este bine să nu uiţi nimic, dar ştii, oare, ce-ţi trebuie? Ştii, oare, ce trebuie să nu uiţi? Eu pot să-ţi spun, da-i mai potrivit să înveţi singur, să ...

(!) i-am trimis o scrisoare de dragoste şi respect şi mi-a răspuns că nu poate, fiindcă e bolnavă şi trebuie să se îndrepte mai întâi, după care va veni la mine cu toate, fără să mai întârzie şi fără să mai aştepte, să-mi fie de bun augur, ca o carte de căpătâi, să-mi fie aproape la greu şi la uşor, cât ea va fi vieţuitoare şi cât eu voi fi vieţuitor (!) (!) pot să jur pe muşcata mea de onoare: n-a durat decât până când s-a dat de trei ori peste cap şi s ...

Astăzi, când industrializarea fluturilor este în floare,/ când se mai fabrică lacăte şi sârmă ghimpată/ şi când paiul se crede vapor de cursă lungă.../ voi, Poeţilor hefaistosizaţi la Şcoala Profesorului Iocan,/ aprindeţi-vă, ardeţi repede, ardeţi până la capăt,/ durea-v-ar să vă doară Limba Română !!!// Astăzi, când nici vântul nu mai are sens  şi bate aiurea,/ până la furtună,/ când butoiul refuză vinul Filozofiei/ şi viile sunt aproape moarte de fil ...

s-a sfârşit vremea indiferenţei, nu mai suntem afară,nu mai e timp de pierdut şi drum de întors:să luăm nişte pâine de grâu sau nişte pâine de secarăşi să-i ducem – repede – vrăjitorului din O(r)Z !!! dacă nu mai avem secară sau nu mai avem grâu,să-i ducem – repede-repede – nişte mămăligădeoarece, iată, i-a ajuns moartea până la brâu:nu mai cere, nu mai râde, nu mai plânge, nu mai strigă !!! este posibil să nu mai avem nici mămăligă,este posi ...

Harababura pornită în urmă cu aproape treizeci şi unu de ani nu are capăt. În condiţiile evidente, n-are cum să aibă. De fapt, cei care instrumentează şi tolerează devălmăşia publică sunt exact cei aleşi să apere liniştea şi ordinea cetăţii. Altfel nu-mi pot găsi explicaţie la perpetuare: claxoane la mort şi la nuntă şi oriunde, boxe/difuzoare la maximum în automobile şi în locuinţe unde tot felul de beţivi şi hahalere, săriţi de pe fix şi din orice ţinută m ...

Se făcea că era o dată ca nici o dată – o dată să-mi fie de cald şi de frig, de frică şi de curaj, de luni şi de duminică, de dor şi de alinare, de fără de care nu se poate, de târziu şi de mintenaş!   Şi se mai făcea că aleargă spre mine – să mă prindă în somnul cu vis pe viaţă şi pe moarte şi să-mi s/pună o primă şi ultimă întrebare: vrei să-l scădem pe „aproape” din „departe”, să-l adunăm pe „departe” cu „aproape” ori să ui ...

Ţi-am promis de mult că ţi-l arăt. Şi cred că a venit timpul să-ţi arăt ce ţi-am promis. Cred că-i foarte important să te dumireşti (şi tu) că există. Şi cred că te-ai întâlnit şi te întâlneşti cu El în fiecare clipă, însă îţi trebuiesc alt fel de ochi pentru această Revelaţie. Şi, fiindcă nu te-a învăţat nimeni unde stă, cum stă, ce face, ce este, cum este şi ce se spune despre El, nici privirea nu s-a obişnuit să-l observe, să-l iscodească, să-l ana ...

MOTO:„scriitorul este un animal marin, care trăieşte pe uscat şi vrea să zboare”                                                                 [Carl Sandburg)]  ...