Aşa cum „Viaţa liberă” scria miercuri, în pagina dedicată radiografiei cercetării gălăţene, revenim cu o serie de exemple concrete de proiecte ştiinţifice aflate în derulare la Universitatea „Dunărea de Jos”.
Este vorba despre proiecte în colaborare între catedre şi departamente care, aparent, nu ar avea nimic în comun, decât faptul că funcţionează sub acoperişul aceleiaşi instituţii, după cum susţine prorectorul cu activitatea ştiinţifică de la Universitatea „Dunărea de Jos”, prof. dr. Mirela Praisler (foto).
Noile direcţii în cercetare arată că proiectele monodisciplinare au puţine şanse de reuşită. Iar Universitatea „Dunărea de Jos” a reuşit o serie de combinaţii neaşteptate.
De exemplu, un proiect în domeniul arhiometriei implică cercetători din cadrul Catedrei de Fizică de la Facultatea de Ştiinţe şi din cadrul Facultăţii de Istorie, Filozofie şi Teologie. Se intenţionează crearea unui sistem care să identifice falsurile din ceramica antică.
Un alt exemplu de interdisciplinaritate este o colaborare dintre Catedra de Fizică de la Facultatea de Ştiinţe şi Facultatea de Medicină şi Farmacie. Aceasta urmează să genereze un instrument portabil pe bază de laser care să identifice urme de droguri printr-o metodă neinvazivă: fie pe piele, fie pe haine.
„După cum ştiţi, legislaţia tinde la ora actuală să incrimineze mai mult traficanţii de droguri decât consumatorii, or până acum modalitatea de identificare a drogurilor era prin probe biologice. Şi aici am două probleme: traficantul e posibil să nu fie şi consumator, iar drepturile omului au impus în legislaţie faptul că nu poţi să recoltezi probe biologice dacă cel bănuit nu e de acord. Iar acest instrument va rezolva multe dintre aceste probleme”, susţine prorectorul cu activitatea ştiinţifică, Mirela Praisler.
Un alt proiect foarte interesant, care aparţine Catedrei de Fizică de la Facultatea de Ştiinţe şi Catedrei de Piscicultură şi Cadastru de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor este realizarea unor hărţi de risc pentru zona judeţelor Galaţi, Brăila şi Tulcea.
„Vrem să punem la punct un sistem expert care să poată fi folosit de autoritatea pentru calamităţi naturale, care să anunţe din vreme pe de o parte zonele în care riscul e crescut şi pe de altă parte care este natura acestui risc”, explică Mirela Praisler.
