Cu scopul de a încuraja arta meşteşugului tradiţional, Ordinul Arhitecţilor din România, prin Grupul de Lucru Rural, a iniţiat un proiect prin care vrea să creeze o hartă a tuturor meşterilor şi a produselor realizate de aceştia. Harta va cuprinde "meseriile tradiţionale şi produsele derivate din domeniul construcţiilor din România". Astfel, se caută meşteri precum fierari, coşari, sculptori de lemn, sobari, tâmplari, precum şi produsele rezultate din aceste meserii. Arhitecţii consideră o astfel de hartă o necesitate, care poate sprijini şi contribui la conservarea şi restaurarea patrimoniului.
Scopul principal al proiectului este acela de a-i educa şi familiariza pe arhitecţi, dar şi publicul larg cu modul de producere a materialelor tradiţionale, tocmai prin promovarea acestora. Totodată, proiectul doreşte protejarea arhitecturii tradiţionale a satelor şi a peisajului cultural, un lucru care devine din ce în ce mai dificil, din cauza "arhitecturii de import". De asemenea, iniţiatorii atrag atenţia asupra faptului că desfiinţarea şcolilor de meserii a dus la o lipsă de experienţă a celor din domeniul construcţiilor, iar din acest motiv relaţiile dintre proiectanţi şi executanţi au avut de suferit.
Proiectul, început în luna ianuarie a acestui an, este făcut de oameni cu drag de ţară, care şi-au propus "să încurajeze meşteşugurile şi să le dea o şansă celor care le practică de a se mândri cu ceea ce ştiu". Marina Gingirof, unul dintre iniţiatorii proiectului, consideră că "practicarea unui meşteşug este o mândrie şi are o stimă de sine proprie". De asemenea, lipsa unei facultăţi îi împiedică pe mulţi să se mândrească cu ceea ce fac şi, din acest motiv, consideră că tot ce fac ei este degeaba. "Mulţi dintre meşterii cu care am vorbit până acum ne-au spus că nu au o diplomă de facultate şi consideră acest lucru drept un neajuns". Dar, conform sursei, "atâta timp cât un meşter are zeci de ani de experienţă a lucrului bine făcut în spate", asta cântăreşte mai mult decât orice diplomă de facultate.
Până acum, în judeţul Galaţi, cooperarea cu iniţiatorii a fost modestă, dar acest lucru nu este surprinzător, având în vedere faptul că un astfel de proiect reprezintă o dificultate într-o zonă în care tradiţia meşteşugului este slabă, comparativ cu alte regiuni din România, precum Ardeal, Transilvania sau Delta Dunării.
Meşteşugurile specifice zonei noastre sunt cele de tâmplari, fierari sau sobari. Deocamdată, organizatorii proiectului au fost anunţaţi de primării că există meşteri în comune şi sate precum Independenţa, Tuluceşti, Fântânele sau Scânteieşti. În cea din urmă, au fost găsiţi trei meşteri tâmplari şi sobari. Din păcate, sunt şi cazuri unde, conform primăriilor, meşterii au ales să plece prin alte oraşe ale ţării sau chiar în ţări străine.
Ordinul Arhitecţilor din România vrea să atragă atenţia şi asupra faptului că tot mai des, în ultimii ani, s-a intervenit asupra clădirilor de patrimoniu fără o corectă identificare a resurselor potrivite pentru proiectele în cauză. Slaba informare şi lipsa de comunicare dintre proiectanţi şi lucrători au dus la colaborări nepotrivite între echipe de construcţii şi au avut ca rezultat clădiri istorice prost renovate, care de multe ori au necesitat imediat alte lucrări de recondiţionare.
Spre sfârşitul acestui an, rezultatul va putea fi găsit pe site-ul www.hartamesterilorconstructii.ro, iar harta va fi accesibilă publicului larg, constructorilor, proiectanţilor şi beneficiarilor proiectelor cu finanţare privată sau europeană. Organizatorii ne anunţă, însă, că harta va rămâne în actualizare continuă şi va fi pusă la curent de fiecare dată când sunt descoperiţi meşteri noi.
Dacă ştiţi meşteri şi doriţi să îi promovaţi, puteţi trimite detalii precum numele meşterilor, localităţile lor şi tipul de meşteşug pe care îl desfăşoară la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..
