"Ars Rediviva" și "Danube Media Center" prezintă 100 comori pe hârtie, în 100 de locaţii importante ale Galaţiului, timp de 100 de zile.
Ce legătură este în sculptură și tapiserie? Niciuna, am fi tentați să spunem. Manuela Siclodi (1946) ne contrazice prin toată creația sa artistică, dovedind că lemnul, piatra sau metalul pot fi la fel de ofertante, pentru același artist, cum sunt și firele de ață sau războiul de țesut.
În 1977, când a participat la cea de-a doua tabără de sculptură în metal din Galați și a realizat ”Confluențe”, Siclodi avea deja experiență în domeniu, cu lucrări realizate la taberele de sculptură în piatră (Măgura) sau lemn (Arcuș). Crea în paralel și tapiserie, expunând în 1978 la Galeria Simeza din București sculptură și tapiserie. A revenit pe malurile Dunării, la cea de-a treia ediție a taberei, în 1991, și le-a oferit gălățenilor ”Facerea”. A fost de fapt ultima lucrare monumentală realizată în România, emigrând în același an în Austria, unde și-a completat cariera de artist cu cea de galerist.
”Seria ”Facere” face explicită, începând prin titlul ei, preocuparea pentru procesualitate, pentru înglobarea într-un singur obiect a mai multor etape ale configurării formei. Mihai Ispir vedea aici, precum şi în dialogul dintre sculptură şi tapiserie, care a însoţit permanent demersul Manuelei Siclodi, un exerciţiu de reflecţie asupra limbajului sculpturii. Tapiseria, a cărei temă centrală este corpul uman, accentuează dimensiunea antropomorfă a sculpturii”, se arată în ”Dicționarul sculptorilor din România”.
În imagine artistul plastic Andreea Ionașcu citește din ediția princeps cu autograf ”Trei ezi” a lui Grigore Vieru lângă ”Confluențele” Manuelei Siclodi.
"România pe hârtie în 100 de chipuri" este un proiect privat dedicat Centenarului, realizat de Institutul Cultural "Ars Rediviva" (ICAR) şi Asociaţia "Danube Media Center", a jurnaliştilor de la "Viaţa liberă". Proiectul se va finaliza cu o expoziţie care va cuprinde toate cele 100 de comori prezentate.
