Sunt mama de doi. Doi copii tipici, deşi speciali pentru mine. De fiecare dată când unul dintre copiii mei a fost umilit sau intimidat, durerea mea a fost mult mai intensă decât a lor. Pentru foarte mulţi copii interacţiunea cu alţi copii reprezintă o lecţie de viaţă dureroasă. Din dorinţa de integrare, mulţi dintre ei au comportamente inacceptabile, de tachinare, de poreclire sau, uneori, chiar agresive. Ca mamă, le-am explicat copiilor mei că trebuie să fie mai asertivi, să folosească un ton ferm, le-am vorbit despre reacţiile sănătoase şi despre limbajul corpului, despre posibilitatea de a alege cu cine să-şi petreacă timpul şi i-am ajutat să-şi dezvolte un sistem de apărare în faţa acestor manifestări neplăcute.
Există, însă, o categorie de copii ale căror mecanisme de apărare sunt aproape nule, copii deosebiţi, cu o lume interioară profundă, extrem de vulnerabili, care au nevoie acută de afecţiune, răbdare şi încredere, copii care au un diagnostic, şi nu o boală, un diagnostic care, din păcate, este o etichetă, una greşit înţeleasă, eticheta autismului. Părinţii acestor copii atipici înmagazinează în suflet ani de zile de tristeţe, izvorâtă din neacceptarea de către o societate mai anormală decât diagnosticul însuşi. Ei duc o luptă continuă pentru a le putea oferi copiilor lor şansa de a deveni independenţi şi de a se dezvolta armonios. Pentru aceşti părinţi, progresul copiilor lor este medicamentul care le alungă durerea. Un medicament minune, la a cărui fabricare putem contribui fiecare în parte, prin acceptarea lor într-o lume în care toţi suntem diferiţi.
Din dorinţa de a creşte nivelul de informare cu privire la nevoile speciale ale acestor copii şi ale familiilor acestora, în fiecare an, la data de 2 aprilie este marcată Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului. Şi la Galaţi au fost organizate activităţi specifice, prin intermediul Centrului de Zi pentru copii, la care au participat copiii speciali, împreună cu părinţii sau bunicii lor, pe care ar trebui să-i sărbătorim pentru devotamentul dincolo de margini şi pentru perseverenţa de care dau dovadă într-o societate care mai des închide, decât deschide uşi. Copiii au desenat pe asfalt dorinţe de iubire şi armonie, reprezentate de inimi, soare şi flori colorate.
„La copiii cu autism sentimentele sunt pure. Dacă un copil autist îţi spune că te iubeşte, este pur. El niciodată nu te va minţi. Emoţiilor lor sunt foarte dezvoltate. Sunt copii deosebiţi, sunt copii frumoşi, noi îi mai numim şi îngeraşii albaştri. Sunt copii care ne deschid drumuri foarte frumoase şi pentru noi terapeuţii este o bucurie să-i vedem atunci când fac progrese. Din păcate, adesea sunt marginalizaţi, iar noi trebuie să le oferim cât mai multă iubire,” ne-a declarat Elena Postică, psiholog al Centrul de Zi pentru copiii cu autism.
Le dorim şi noi o copilărie lină, duioasă şi plină de iubire, într-o societate în care “normalitatea„ trebuie învăţată şi practicată zi de zi. (Elena Govaert)
Terapie cu roboţi pentru copiiii cu autism
Echipa de psihologi ai Centrului de Autism “Marea Neagră” din Constanţa este, începând de ieri, 2 aprilie, completată de doi roboţi NAO V6 de ultimă generaţie. Începând cu această lună, NAO îşi va desfăşura zilnic activitatea alături de copii în cabinetele psihologice ale Centrului de Autism “Marea Neagră”, în sesiuni scurte de terapie cu durata de 20 de minute, pe parcursul cărora va pune întrebări şi va oferi răspunsuri. Pe lângă rolul de terapeut, NAO ştie şi o mulţime de alte trucuri pentru a-i face pe copii să-l iubească: ştie să danseze, să cânte şi chiar să le ofere răspunsuri pline de umor.
”Robotul NAO este socotit drept cel mai spectaculos robot umanoid din întreagă lume, a ajuns să lucreze în peste 200 de instituţii de învăţământ, vorbeşte 22 de limbi de circulaţie internaţională şi a fost prezentat în mai bine de 100 de ţări din întreagă lume. NAO a fost folosit în cadrul programului "Robot for autism". Rezultatele obţinute sunt considerate spectaculoase de către specialişti, deoarece NAO reprezintă un puternic motivator pentru orice copil. NAO nu este o încercare, un test sau un prototip de robot, este o certitudine care s-a bucurat de multe upgrade-uri în aceşti 14 ani de când este lansat pe piaţă”, declară psihologul Adrian Gemănaru, preşedintele Centrului Terapeutic “Marea Neagră”.
Proiect ştiinţific inedit
Proiectul pilot urmăreşte să implementeze un program terapeutic adaptat în limba română, care să permită psihologilor o mai bună comunicare şi interacţiune alături de copil, deoarece NAO reprezintă o recompensă pentru copii. ”Începând cu anul 2017, echipa noastră din cadrul Centrului de Cercetări Avansate pentru Materiale, Produse şi Procese Inovative (CAMPUS), Universitatea Politehnica din Bucureşti a iniţiat în colaborare cu o clinică de terapie din Bucureşti un program pilot de terapie cu NAO. În această perioadă am dezvoltat un set de programe de terapie comportamentală cu ajutorul robotului NAO pentru copiii cu cu tulburări psihice şi de neurodezvoltare pe care le-am utilizat cu un grup de copii de la clinică”, declară prof. Corneliu Burileanu, director ştiinţific CAMPUS, Universitatea Politehnica din Bucureşti. În urma numeroaselor solicitări primite din întreagă ţară, Robotul NAO va merge într-un turneu pentru a cunoaşte şi pentru a interacţiona cu câţi mai mulţi copii. De asemenea, va fi prezent în majoritatea târgurilor şi expoziţiilor desfăşurate pe tema educaţiei. (Mariana Constandache)
Conştientizare. O tulburare severă de dezvoltare
Ziua Internaţională de conştientizare a autismului (World Autism Awareness Day) este marcată anual la nivel mondial la 2 aprilie, cu scopul de a dinamiza eforturile mondiale de promovare a unei mai bune înţelegeri a autismului şi de a creşte nivelul de informare al publicului larg privind nevoile speciale ale persoanelor cu autism şi ale familiilor acestora.
Această zi a fost instituită de către Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 62/139, adoptată la 18 decembrie 2007, fiind propusă de reprezentanţii Statului Qatar şi sprijinită de către toate statele membre.
Autismul este o tulburare severă de dezvoltare, de natură neurobiologică, care poate apărea la naştere sau până în jurul vârstei de doi ani. Autismul este un sindrom comportamental caracterizat prin dificultăţi în comunicare şi limbaj, iar statisticile arată că acesta apare mai des la băieţi decât la fete, proporţia fiind de 1 la 4, şi este întâlnit în toate tipurile de familii, indiferent de statut, mediu, rasă, etnie, nivel intelectual etc. Tulburările de spectru autist (TSA) sunt complexe, au cauze multiple şi pot afecta creierul în moduri diferite.
Nu există nici un tratament medicamentos care să vindece autismul. Studiile şi experienţa organizaţiilor internaţionale de profil arată că diagnosticarea timpurie, la vârsta de 18-36 luni, intervenţiile specializate şi integrarea socială cresc cu până la 47 la sută şansele persoanelor cu autism de a dobândi abilităţi pentru o viaţă independentă. Implicarea familiei în terapie este vitală în recuperarea copilului cu autism, fiind necesară o informare continuă şi o participare activă în programul de terapie. Serviciile de evaluare şi terapie în domeniul TSA trebuie susţinute de servicii complementare precum cele medicale, de logopedie, kinetoterapie sau de terapie ocupaţională, de la caz la caz.
În România existau în 2012, la nivel naţional, 7.179 de persoane diagnosticate cu autism, potrivit statisticilor Ministerului Sănătăţii, însă specialiştii sunt de părere că, în realitate, numărul este chiar de 2-3 ori mai mare. Conform unor studii realizate de Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Maladiilor - Atlanta (SUA) publicate în 2014, la nivel global una din 68 de persoane este autistă. (Anca Spânu)
