Prima plecare a celui mic din sânul familiei este, de cele mai multe ori, o decizie şi un proces dificil şi pentru copil, şi pentru părinţi. Psihologii cred că de felul în care ambele părţi abordează chestiunea mersului în tabără sau excursie cu clasa şi profesorii depinde mult de modul în care copilul va percepe, pe viitor, noi astfel de experienţe şi în care îşi va dobândi independenţa.
Se apropie vara şi mulţi părinţi, îndeosebi de copii de vârstă preşcolară sau şcolară mică, sunt în faţa unei decizii grele: să îl lase pe copil în tabără sau să îl mai ţină alături de teama că se va simţi înstrăinat, abandonat, nu se va descurca sau va fi expus unor pericole de care ei nu îl vor putea proteja. Ceea ce nu bănuiesc mulţi adulţi, cel puţin la o primă exprienţă de acest gen, este că cei mici se pot descurca infinit mai bine decât cred ei că o vor putea face. Dorul de părinţi este compensat de jocurile din tabără, de crearea unor noi relaţii, de experimentarea unor noi situaţii. Deşi pentru părinţi poate fi dureroasă această separare (chiar şi pentru cateva zile), ea este totuşi necesară, făcând parte din procesul de maturizare a copiilor, sunt de părere psihologii.
”În plan psihologic, câştigurile sunt foarte mari. Desprinderea de părinţi pentru o perioadă scurtă poate contribui la dezvoltarea stimei de sine şi la conturarea autonomiei copilului. În tabără, micuţul învaţă cum să se adapteze unui grup nou, cum să găsească echilibrul dintre nevoile lui şi ale celorlalţi, îşi dezvoltă abilităţi pentru a se adapta la noi contexte. De asemenea, mersul în tabăra mijloceşte dezvoltarea sentimentului apartenenţei la un grup, prin faptul că îşi face prieteni şi îşi găseşte locul printre ei”, explică psihologul Ionela Buroagă.
Totuşi, avertizează specialistul, reacţiile diferă de la un copil la altul, fiecare copil experimentând în mod unic o varietate de gânduri, emoţii şi comportamente. Cei mai mulţi întâmpină cu entuziasm astfel de experienţe, însă există şi micuţi care plâng necontrolat, care îşi imploră părinţii să vină cu ei, care după câteva zile vor să se întoarcă acasă. Copiii sunt capabili să se adapteze la aceste desprinderi de familie dacă au o relaţie de încredere cu propriii părinţi, dacă primesc informaţii prompte şi clare, dacă sunt familiarizaţi treptat cu astfel de plecări şi dacă îşi fac loc printre ceilalţi copii.
Iată şapte paşi importanţi care trebuie urmaţi pentru familiarizarea sănătoasă a copilului cu ideea de plecare în tabără şi, implicit, de separare de părinţi pentru o scurtă perioadă.
1. Găseşte momementul potrivit
”Este important ca tu să analizezi dacă micuţul tău este pregătit pentru a sta separat de tine pentru câteva zile. Ia această decizie ţinând cont de temperamentul lui, de pregătirea anterioară, de gradul de dezvoltare a copilului, de experienţe anterioare legate de excursii, gradul în care el înţelege şi acceptă disciplina şi regulile impuse de grup, de abilităţile sociale şi de sentimentul de încredere şi siguranţă pe care şi l-a dezvoltat. Este foarte important să ţii cont de faptul ca fiecare copil este unic, iar ceea ce funcţioneaza pentru alţi copii s-ar putea să nu funcţioneze şi pentru micuţul tău”, precizează Ionela Buroagă.
2. Implică-l în decizie!
Cel mic trebuie să ştie ce înseamnă o tabără şi lăsat să discearnă singur dacă îşi doreşte o astfel de experienţă. „Expune-i copilului tău ce presupune această aventură şi dă-i timp de gândire înainte de a lua o decizie. Nu-l forţa să ia o hotărâre pe loc. Asta nu înseamnă că trebuie să te transformi într-un complice în evitările lui, ci că este nevoie să-l ajuţi să-şi depăşesca blocajele şi să-i stimulezi această dorinţă”, explică psihologul.
3. Oferă-i copilului toate informaţiile!
Este important ca cel mic să afle din gura părintelui cât mai multe informaţii legate de aventura care îl aşteaptă, pentru că părintele este persoana în care are cea mai multă încredere. „Prezintă-i dintr-o perspectivă pozitivă locurile pe care le va vizita, activităţile la care va lua parte, etc. Informează-l din timp despre numărul de zile pe care il va petrece în tabără, grupul de copii, supraveghetori, astfel încât să ştie la ce să se aştepte. Implică-l în această etapă căutând împreună fotografii sau ghiduri de călătorie pe internet, pregătind un jurnal de călătorie”.
4. Ascultă-i neliniştile
”Cu cât copilul este mai mic, cu atât are nevoie de suportul vostru. Există multe nelinişti care reflectă frica copilului tău faţă de necunoscut, despre care merită să discutaţi. După ce ai aflat în ce constau ele, este important să vă gândiţi ce puteţi face cu aceste temeri. Chiar dacă pentru tine aceste temeri par a fi nejustificate, ceea ce simte este real. Aşadar, caută să-i arăţi acceptare, înţelegere, disponibilitate şi încredere”, punctează psihologul.
5. Aminteşte-i de experienţele plăcute
Oricât ar fi de mic, copilul are amintiri şi acestea pot constitui o bună bază pentru a căpăta încredere în încercarea unor noi exprienţe. „Depănaţi amintiri legate de alte experienţe similare petrecute fie în tabără, în excursii de o zi sau în vacanţe petrecute la bunici. Puneţi în evidenţă faptul că au mai fost situaţii ce i-au generat nelinişti, dar care într-un final s-au dovedit nişte experienţe frumoase”.
6. În paşi mici
Dacă micuţul e la prima tabără, optează pentru una mai scurtă. Este utilă pregătirea prin mijlocirea petrecerii unei nopţi la bunici sau la un prieten.
7. Nu oferiţi copiilor nelinişti suplimentare
”Este dificil ca părinţii să nu se îngrijoreze, însă este util să faci un efort pentru a nu-i transmite acest lucru şi prichindelui tău. Unii părinţi sunt extrem de anxioşi în legătură cu plecarea, şi în loc să devină o sursă de linişte şi calm, ei sunt cei care mai degrabă îl agită pe copil. Aceste emoţii sunt pot fi contagioase, copilul preluând neliniştile. În funcţie de toleranţa la angoasă, unii părinţi vor avea tendinţa să sune prea des sau chiar să-l viziteze în tabără. Astfel, copilul va învăţa despre el că nu se poate descurca singur şi că lumea este nesigură”, conchide psihologul Ionela Buroagă.
(articol realizat din surse online)
