* O săptămână de manifestări dedicate lui Eminescu * Copiii au propovăduit în stradă numele patronului spiritual al şcolii *
Zi friguroasă şi mohorâtă de iarnă. Trecători grăbiţi, cu gândurile şi grijile zilei de mâine întipărite pe faţă. Cine să-şi mai amintească de ziua lui Eminescu, cel care a turnat în matriţe de aur limba pe care ei o folosesc zi de zi?
În toată această blazare, s-a ivit pe străzile Galaţiului o minune. Chipuri luminoase de copii au luminat zona Mazepa, oprind trecătorii pentru a-l propovădui pe Eminescu.
Cei mai mulţi dintre oamenii opriţi de elevii claselor a III-a D şi a II-a B de la Şcoala Nr. 28 şi-au deschis sufletul şi-au luminat feţele şi au uitat pentru moment de griji.
Oameni în toată firea au recitat din Eminescu, în plină stradă, au descoperit că, deşi uitaseră demult de poetul naţional, acesta îi locuia încă pe dinăuntru. Cu ecusoane cu figura lui Eminescu în piept, copiii au împărţit fluturaşi cu poeziile sale.
Dotaţi cu un reportofon, copiii au făcut şi un sondaj de opinie: i-au întrebat pe trecători care sunt poeziile lor favorite, dacă ştiu versuri şi data la care s-a născut poetul naţional.
Cei mai mulţii dintre cei intervievaţi s-au despărţit de copii cu zâmbetul pe buze şi cu sărbătoare în suflet.
O săptămână de sărbătoare
Am vrut să aflu mai multe despre această iniţiativă lăudabilă şi inedită. La Şcoala Nr. 28, am avut surpriza să aflu de la directoarea Camelia Bucşă că manifestările dedicate lui Eminescu s-au ţinut lanţ:
„E prima dată când închinăm o săptămână întreagă patronului spiritual al şcolii noastre. Una dintre acţiunile principale a fost un concurs de promovare a imaginii lui Eminescu”
„Ceea ce aţi văzut pe stradă a fost varianta aleasă de unul dintre echipaje. Elevii de la clasele mai mari au lucrat la un blog, pe care au postat tot felul de informaţii şi materiale despre poet şi opera sa, gânduri ale lor pentru Eminescu, fotografii şi filme executate pe toată perioada sărbătorii”.
Chiar puteţi intra şi vedea minunile realizate de aceşti inimoşi elevi, accesând http://eminescu28.wordpress.com.
Câte lucruri inedite şi interesante mi-au arătat: o machetă cu Muzeul lui Eminescu, un ziar ca un panou uriaş, intitulat „Timpul”, calendare cu figura poetului, bannere, postere, prezentări în Power Point, o mulţime de lucrări expuse cu grijă în cancelarie, ca să poată fi admirate de toţi profesorii.
Agenda sărbătorii a fost foarte încărcată: concursuri de recitări, întâlniri cu eminescologi, ateliere de creaţie, dezbateri, expoziţii, întâlniri cu scriitori, câte şi mai câte.
Ceea ce m-a impresionat cel mai mult a fost bucuria sinceră cu care s-au implicat elevii în realizarea acestor lucruri. Deşi au fost îndrumaţi de cadrele didactice, acestea au consimţit să le dea mână liberă să-l simtă pe Eminescu aşa cum le-a plăcut lor.
Aşa au învăţat lucruri pe care nu le vor uita niciodată şi s-au comportat ca nişte exemplari ostaşi în slujba lui Eminescu şi a limbii române.
