* Calificativele ar fi putut fi acordate în timpul anului fără a da peste cap întreaga activitate din şcoli *
Dintre cei 5.215 elevi de clasa a XII-a care au susţinut, în perioada 15-17 februarie, proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare în limba română, 45,83% sunt utilizatori experimentaţi ai limbii române, 33,12 la sută sunt avansaţi, iar 21,05 sunt medii.
„În esenţă, proba s-a desfăşurat în bune condiţii, iar rezultatele sunt mulţumitoare. Ca de obicei, doresc să le mulţumesc colegilor profesori de limba şi literatura română, pentru că au ştiut să se comporte exemplar, chiar dacă nu au fost şi plătiţi pentru efortul lor suplimentar”, ne-a declarat inspectoarea le specialitate la limba şi literatura română, Nicoleta Crînganu.
Bulibăşeală din cauza unei metodologii proaste
Dacă discuţi cu profesorii pe marginea a ceea ce s-a întâmplat în toate aceste zile, toţi îţi vor spune că metodologia a fost făcută fără cap. „Dacă aceste calificative nu contează la media finală a bacalaureatului şi sunt acordate de profesorul de la clasă, de ce a mai fost nevoie să se organizeze o astfel de probă.
La finalul clasei a XII-a, pe baza cunoştinţelor pe care profesorul le-a putut remarca la elevi pe parcursul întregului an, ar fi putut să-i dea calificativul respectiv şi ar fi fost mai relevant decât să-l asculte timp de 15 minute.
Ce s-a reuşit prin introducerea acestei probe? Bulibăşitul întregii activităţi din liceu timp de trei zile. Ore neefectuate, pe care nu se ştie când vor avea timp profesorii să le recupereze, elevi fără profesori la clasă, directori şi profesori care au stat cu zecile de ore în şcoală, pentru o muncă neplătită, când totul s-ar fi putut rezolva mult mai simplu.
„Dar aşa e la noi, la români”, ne-a declarat un cadru didactic, dar lucrurile acestea, fără excepţie, ţi le-ar putea spune orice profesor care a fost implicat până acum în organizarea probei de competenţe de comunicare în limba română.
