Frica, teroarea, panica sunt mai prezente ca niciodată mai ales acum când acest virus se răspândește atât de rapid. Ne temem de ceea ce ne rezervă ziua de mâine, iar informația negativă contribuie enorm la frica resimțită și îngreunează momentele prin care trecem.
În aceste momente întrebările legate de ceea ce va urma sunt pe buzele tuturor astfel că mulți dintre noi trăim frica de necunoscut la o intensitate mai mare ca de obicei. În opinia psihoterapeutului Andreea Bob, faptul că oamenii de știință nu au date prea multe despre acest virus, că nu există încă un tratament care să prevină răspândirea acestui virus, favorizează incertitudinea.
"Dar ce înseamnă siguranța de fapt? Ne luăm de obicei multe măsuri de siguranță cu scopul de a ne asigura liniștea și confortul. Urmăm aceleași trasee, ne urmăm rutinele pentru că asta ne ajută să ne vizualizam un viitor sigur. Atunci când simțim siguranță, credem că ne prezicem viitorul. Dar viitorul este incert prin însăși faptul că este un necunoscut. Viitorul devine concret atunci când ajungem să îl trăim în prezent, iar atunci nu mai este viitor. Viitorul este prin însăși natura lui imprevizibil”, explică psihoterapeutul Andreea Bob.
Îngrijorările excesive
Mai mult decât atât, specialistul afirmă că unii dintre noi pot să accepte mai ușor această lipsă a imprevizibilului, deși asta nu înseamnă lipsa îngrijorării, pe când alții transformă aceste griji într-un vârtej, catastrofizând, ajungând să aibă o intoleranță mare la incertitudine.
”Dacă suntem intoleranți la incertitudine, vom interpreta greșit sau parțial anumite evenimente care oricum au o tentă tristă sau chiar negativă, iar tendința va fi de a supraestima riscurile consecințelor rezultate dintr-o anumită situație”, afirmă psihoterapeutul Andreea Bob.
Căutăm siguranța sau creștem toleranța la incertitudine?
Psihoterapeutul este de părere că, din păcate, căutarea certitudinii este zadarnică, întrucât incertitudinea face parte din viață.
„De exemplu, dacă te-ai hotărât să faci o investiție financiară pentru a-ți spori nivelul de confort, verificând săptămânal fluctuațiile prețurilor acțiunilor pentru a te asigura că nu ai pierdut bani, nu garantează că nu vei mai întâmpina greutăți financiare. În mod similar, este o idee bună să ne facem controale medicale periodice, dar vizitarea mai frecventă a medicului în încercarea detectării vreunei probleme viitoare nu garantează că vei fi sănătos toată viața. Încercarea de a crește certitudinea scade toleranța la incertitudine și nu face decât să crească îngrijorarea. Pe când, creșterea toleranței la incertitudine ajută la scăderea îngrijorărilor”, declară psihoterapeutul Andreea Bob.
Cum se manifestă intoleranța la incertitudine?
Intoleranța la incertitudine vine cu o serie de comportamente care pentru moment ne liniștesc anxietatea.
• Evitarea anumitor activități care ne fac anxioși. De exemplu, evităm să citim informațiile legate de pandemie chiar și pe cele de pe canalele oficiale.
• Verificarea obsesivă a informațiilor de pe internet în speranța că veștile vor fi mai bune.
• Consultarea astrologilor sau a prezicătorilor.
• Te liniștești cu un optimism exagerat.
• Găsirea anumitor scuze cu scopul de a evita să faci sau de a amâna anumite activități.
• Dorința de a face totul doar tu pentru că îți este teamă că nimeni altcineva nu ar putea să fie la fel de atent ca tine.
• Reconsideri anumite decizii pe motiv că nu ești sigură că sunt cele mai potrivite.
Psihoterapeutul Andreea Bob ne invită să răspundem la întrebările de mai jos, să observăm și să înțelegem dezavantajele și problemele care apar atunci când simțim că există riscul de a pierde controlul asupra unei situații.
• Ce înseamnă pentru mine ceea ce se întâmplă acum?
• Este posibil să am doar certitudini în viață?
• Care sunt avantajele de a avea control sau certitudini? Dar dezavantajele?
• Ai tendința să prezici lucruri negative doar pentru că sunt impredictibile?
• Cât de probabil este că lucrurile pe care le prezici să se întâmple?
Soluții la combaterea intoleranței la incertitudini
Atunci când suntem intoleranți la incertitudine, mintea noastră este focusată pe viitor. Un antidot pentru asta este să ne concentrăm asupra prezentului învățând astfel să acceptăm puțin câte puțin felul în care ne simțim, să ne acceptăm frica de necunoscut.
1. Radioul. "Pentru a ne concentra asupra prezentului putem sa ne imaginăm că tot ceea ce se petrece în mintea noastră seamănă cu un program de radio cu volumul dat la maxim, iar informațiile pe care le auzim de la acest canal de radio sunt extrem de negative și parcă ar țipa la noi. Exercițiul acesta nu este unul care îți rezolvă problema imediat. Gândurile vor mai avea o vreme puterea să strige la tine, dar în timp vei învăța să reglezi volumul lor și felul în care sunt transmise", explică psihoterapeutul.
2. Conștientizarea celor cinci simțuri. ”Scopul este să fim atenți la prezent pentru a reuși să rămânem în echilibru cu noi înșine și cu ceea ce ne înconjoară. Observă cinci lucruri din jurul tău cu atenție. Privește-le detaliile în așa fel ca atunci când vei închide ochii să le poți descrie. Simte patru senzații pe pielea ta (vântul, o haină etc). Ascultă trei sunete diferite și recunoaște-le. Simte două mirosuri diferite și identifică-le. Simte un gust. Rezervă-ți câte cinci minute, de două ori pe zi, pentru acest exercițiu. Vei observa în mai puțin de două săptămâni o îmbunătățire a stărilor de îngrijorare și vei reuși să te ancorezi mai ușor în prezent", ne recomandă psihoterapeutul Andreea Bob.
3. Respiră adânc! ”Astfel, trimiți semnale de relaxare creierului tău. Monitorizând și controlând inspirația și expirația ajuți corpul și mintea să se calmeze și să își concentreze atenția în altă parte. Închide ochii, inspiră și expiră ușor – acest lucru sigur te va ajuta. Încearcă respirația abdominală în patru timpi, stând în șezut: Inspiră aerul încet, numărând 1....2....3....4. Reține aerul inspirat 1 timp. Expiră aerul încet, numărând 1....2....3....4”, explică psihoterapeutul.
4. Descoperirea valorilor personale. ”Valorile ne pot motiva comportamentele chiar și în cele mai cutremurătoare perioade din viața noastră. Odată conștientizate, valorile personale vor deveni o parte extrem de puternică și semnificativă a acțiunilor noastre. Poate în unele domenii veți găsi valori mai multe iar în altele mai puține, sau deloc. Este normal așa. Trăirea valorilor înseamnă să alegem să ne trăim prezentul, să ne trăim propria viață, înseamnă acceptarea noastră și a celorlalți, a vremurilor, a incertitudinilor, a viitorului așa cum vine el”, conchide psihoterapeutul Andreea Bob.
