Din Galaţi în ţara lui Cervantes

Din Galaţi în ţara lui Cervantes
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Orarul elevilor, la fel de încărcat ca în România * Alexandra Mândroiu – o tânără de 16 ani - ne-a spus că petrece 6-7 ore la şcoală în fiecare zi * Materia e însă mai „aerisită” şi elevii au posibilitatea să-şi aleagă disciplinele în funcţie de facultatea pe care vor s-o facă *

Alexandra Mândroiu are 16 ani, s-a născut la Galaţi, dar jumătate din viaţă şi-a petrecut-o în Spania, la Madrid, unde mama ei lucrează la o editură.

Apucase să facă în România doar clasa I, iar în Spania a fost trecută direct în clasa a III-a, în urma testărilor pe care le-a trecut cu brio, deşi abia apucase să „rupă” câteva vorbe pe limba lui Cervantes.

Patru tipuri de învăţământ după finalizarea gimnaziului

Alexandra este acum în clasa a X-a, la o şcoală secundară, corespondentă gimnaziului de la noi. În Spania, şcoala primară ţine până la clasa a VI-a, apoi urmează patru ani de şcoală secundară. 

După finalizarea clasei a X-a, tinerii au patru posibilităţi. Cei cu bani se înscriu la un liceu particular, care le permite accesul la universităţi de elită din Anglia (Oxford, Cambridge) şi care costă în jur de 1.000 de euro pe lună.

Condiţiile de la aceste unităţi sunt asemănătoare cu cele ale unor hoteluri de cinci stele. La stat, elevii se pot înscrie la un liceu cu bacalaureat normal sau la unul cu bacalaureat internaţional, care să le permită accesul la universităţi din toată Europa şi din SUA.

„Şi eu vreau să intru la un liceu internaţional. Sunt numai două în Madrid şi au cam 100 de locuri fiecare”.

„Admiterea se face în ordinea mediei generale de la şcoala secundară”, ne lămureşte Alexandra, care ne spune că în Spania liceul durează doar doi ani.

O a patra posibilitate, pentru care optează foarte mulţi elevi, o reprezintă şcolile tehnice, unde se învaţă câte o meserie.

Motivul pentru care foarte mulţi tineri se înscriu la o astfel de formă de învăţământ este faptul că absolvenţii îşi găsesc foarte uşor de lucru. Cei care termină o facultate au mai puţine şanse decât cei care au finalizat o şcoală de meserii.  

Însă cei care au terminat o astfel de şcoală nu pot da la facultate decât după ce au făcut alţi doi ani de liceu.

Examene doar la facultate

Dacă la noi ministrul îşi propune să testeze elevii din doi în doi ani, în Spania elevul nu este supus unui astfel de stres decât la finalizarea liceului, când dă examen la facultate.

Nici măcar examen de bacalaureat nu dau. Bacalaureatul la ei îl reprezintă doar parcurgerea şi absolvirea celor doi ani de liceu.

Media de absolvire are o pondere  de 60 la sută, iar cea a testului de admitere la facultate este de 40 la sută.

Introducerea sistemului Bologna în Spania a însemnat mai mult decât scurtarea facultăţii de la 4 la 3 ani şi discriminări pentru absolvenţii acestora. 

Sistemul Bologna a produs schimbări până la clasa a X-a, inclusiv. La 16-17 ani, elevii ştiu ce vor să facă în viaţă şi în funcţie de facultatea la care vor să dea îşi aleg orele opţionale la şcoală.

„Eu vreau să urmez medicina. Pentru mine materiile obligatorii sunt limba spaniolă, filozofia şi istoria Spaniei. Ca opţionale mi-am ales biologia, fizica, chimia şi matematica, pentru că la liceu vreau să urmez o secţie reală”, ne spune Alexandra.

Aceasta susţine că programul elevilor din Spania este la fel de încărcat ca şi cel al românilor.

Zilnic ea stă la şcoală între şase şi şapte ore, însă materia e mult mai uşoară şi faptul că alegi să studiezi ce-ţi place şi ce-ţi trebuie dă elevului mai multă motivaţie pentru studiu.

„Nici teme exagerate nu ni se dau pentru acasă. Iar în vacanţă nu poate fi vorba de lecţii. Există un mare respect pentru timpul liber al fiecăruia”.

„Tinerii au voie şi au dreptul să se distreze la fel ca toată lumea”, ne mai povesteşte fata.

Pe parcursul discuţiilor cu Alexandra am putut să descopăr beneficiile sistemului de învăţământ spaniol, dar şi zestrea genetică bună a tinerei: dezinvoltă, cu o minte deschisă, dar şi foarte deşteaptă.

Luna viitoare va merge în SUA la o simulare a ONU, în care elevii reprezintă şi susţin problemele unei ţări.

Ea a câştigat în Spania premiul pentru cea mai bună delegaţie şi s-a calificat la faza internaţională a simulării congresului ONU, lucru demn de toată lauda, având în vedere că argumentaţia este făcută de elevi numai în limba engleză.

Chiar dacă viaţa sa nu va mai avea nicio tangenţă cu România sau cu Galaţiul, pe viitor, ne putem mândri cu tineri ca Alexandra, pentru că indiferent de colţul de lume unde o va purta norocul, va rămâne  totuşi un ambasador al nostru.

Citit 894 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.