* Pentru prima dată, elevii au avut de lucrat pe un text non-literar * Corectarea lucrărilor de către profesorii din aceeaşi şcoală, agreată de unii, criticată de alţii *
Deşi elevii claselor a VIII-a sunt deja obişnuiţi de anul trecut cu examenele naţionale, au avut şi astăzi ceva emoţii, mai ales că proba a avut o structură diferită de cea a anilor trecuţi. Pentru prima dată, elevii au avut de lucrat pe un text non-literar, urmare a influenţelor itemilor de tip PISA.
„Formularea m-a încurcat”
Elevii ieşiţi ieri din examen ne-au declarat că subiectele, deşi mai grele decât cele pe care le-au avut anul trecut la tezele cu subiect unic, au fost totuşi accesibile:
„Ne-am descurcat. Am avut ceva mai multă materie de învăţat. În schimb, formularea cerinţelor a fost diferită de alţi ani. M-a încurcat. Am citit cerinţa de vreo zece ori să înţeleg ca să constat că era foarte uşor, dar spus altfel decât eram obişnuită”, ne spune una dintre candidatele de la Liceul de Artă „D. Cuclin”.
„O concentrare sporită a atenţiei”
Cadrele didactice cu care am discutat au susţinut şi ele acelaşi lucru: „Subiecte au fost accesibile, dar au necesitat o concentrare sporită a atenţiei. Programa a fost mai abundentă decât cea de anul trecut. La teze le cerea materia pe un semestru, nu pe toţi anii de gimnaziu”.
„Însă sunt mulţumită de acest tip de subiecte, care pune accent pe creativitatea elevilor, pe capacitatea lor de exprimare liberă în scris, pe puterea de argumentare şi exemplificare şi pe cultura generală. Sunt dezavantajaţi cei obişnuiţi să tocească”, e de părere profesoara de limba română de la Şcoala Nr. 42, Liliana Toader.
Colega sa, Camelia Dima, a mai adăugat că, deşi au avut pentru prima data la un examen de lucrat cu un text non-literar, elevii au fost familiarizaţi cu aşa ceva din modele de subiecte lucrate la clasă şi din cele două simulări pe care le-au susţinut.
Ambele cadre didactice au fost de acord că alcătuirea a două compuneri plus rezolvarea altor zece cerinţe reprezintă totuşi un volum de muncă destul de mare pentru două ore.
Corectarea va fi obiectivă?
Alţi profesori cu care am reuşit să stăm de vorbă ne-au semnalat că sunt nemulţumiţi de faptul că evaluarea tezelor se va face de către profesorii aceleiaşi şcoli.
„Există un risc al gradului înalt de subiectivism. Sunt sigură că la unele unităţi profesorii vor fi corecţi, la altele vor încerca să supraaprecieze lucrările elevilor. Anul trecut am fost mâna a doua la corectură la tezele cu subiect unic şi am constatat diferenţe în plus chiar şi de două puncte”.
„Profesorul de la clasă îşi supraevaluase elevii la modul exagerat şi nu mi se pare normal, atâta vreme cât aceste note contează la admitere”, ne spune profesorul respectiv.
Inspectoarea de specialitate, profesoara Nicoleta Crînganu, consideră că evaluarea pe acest sistem este totuşi benefică:
„Din experienţa proprie pot spune că au fost cazuri în care elevi foarte buni au fost nedreptăţiţi la notare de către profesorii pe care nu i-au avut la clasă. Acum această situaţie este practic eliminată şi este foarte bine”, spune inspectoarea.
Rezultatele se vor afişa pe data de 10 mai, iar pe 11 mai elevii nemulţumiţi pot depune contestaţiile.
Următoarea probă, cea la matematică, se va desfăşura miercuri, 12 mai.
