Ziua Iei, celebrată anual pe 24 iunie, va fi sărbătorită în avans de "Altițe de Galați", atât cu o șezătoare tradițională, cât și cu o paradă.
Joi, 22 iunie, gălățenii pasionați de cămașa din pânză cu broderii impresionante, care amintește de lada cu zestre a bunicii, sunt așteptați la șezătoarea organizată de "Altițe de Galați", la Palatul Episcopal, de la ora 18.00. Sărbătoarea dedicată iei va continua vineri, cu o mulţime de activități. La ora 17.00, Ziua Iei va debuta cu un târg de meșteri populari în Grădina Muzeului, ca mai apoi să se desfăşoare Parada Iei, de la Catedrală la Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos. De la ora 18.00 va avea loc un flashmob de dans popular, cu membrii Școlii de Dans "Tăbuș", iar Ansamblul Folcloric "Doina Covurluiului" și Ansamblul Folcloric "Dor de Tei" vor susţine un spectacol folcloric în Grădina Muzeului.
Cum s-a născut pasiunea pentru ii
Am avut ocazia să o cunoaștem pe reprezentanta grupului "Altițe de Galați", Cristina Ghioci, care a dat puțin din casă despre munca din spatele iilor pe care le creează, alături de multe alte doamne pasionate de tradiție.
Cristina Ghioci coase cămăși de cinci ani, însă pasiunea pentru cusut și țesut o are încă din copilărie. "Am cusut de când mă știu, am țesut cu mamaia la război, am privilegiul să am cămașa mamei, cusută de ea, catrința bunicii mele. Am trăit în acest mediu", ne-a povestit reprezentanta grupului "Altițe de Galați".
Totodată, am aflat că există un proiect în lucru, numit "Galați ia", care va prezenta munca grupului de la înființarea din 6 august 2022 și până în prezent. În acest an, grupul a experimentat şi munca de cercetare pe teren, organizând excursii la Muzeul "Vatra cu Dor", unde etnograful Paul Buța are o colecție impresionantă de cămăși.
De ce membrele grupului nu-şi vând creaţiile
Deși doritorii de astfel de creații s-au înmulțit în ultimul timp, membrele grupului "Altițe de Galați" nu își comercializează iile. Lucrul la o astfel de cămașă poate dura de la câteva luni până la un an sau chiar mai mult, în funcție de complexitatea și modelul ales, iar cheltuielile pentru materialele necesare sunt suportate de creatoare.
"Toate creatoarele din grupul nostru avem meserii, niciuna nu face doar asta. Eu, de exemplu, sunt polițist de frontieră. Mă trezesc cu o oră mai devreme, înainte de muncă, sau seara, după ce adoarme lumea, mă bag într-un colț și aprind lampa. Lumea nu înțelege că noi vrem să educăm, nu să comercializăm. Vrem ca lumea să înțeleagă diferența dintre artizanat și produsele cusute pe in topit și vândute drept cămăși tradiționale. Când vrei să vezi o cămașă tradițională, te duci la muzeu", a adăugat Cristina Ghioci.
Costurile pentru realizarea unei astfel de creații sunt destul de mari, spre deosebire de iile comercializate de negustorii ambulanți de prin târguri. "Este costisitor, sunt pânze speciale pentru așa ceva, nu poți să cumperi o pânză oarecare și să te apuci de cusut pe ea. Trebuie să aibă fire egale sau dacă sunt inegale trebuie să fii atentă la model. Trebuie fire rezistente la spălat, când spălăm materialul suntem atente, folosim oțet pentru fixarea culorii. Pentru fire de aur dăm comandă în Franța. Sunt ii care au costuri de sute de euro", ne-a mărturisit Cristina Ghioci.
