Proiectul FAST Danube, ce vizează îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre, ar urma să intre într-o nouă etapă, privind pregătirea unor investiții menite să ducă la dezvoltarea transporturilor navale.
În cadrul Proiectului FAST Danube, Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați colaborează cu Agenția Executivă pentru Explorarea și Întreținerea Fluviului Dunărea (IAPPD) Ruse, din Bulgaria.
Scopul proiectului este acela de a identifica soluțiile tehnice ce urmează să fie puse în aplicare în vederea asigurării condițiilor de navigație pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării și desfășurarea transportului pe Dunăre în condiții de siguranță pe tot parcursul anului. Proiectul este finanțat prin Mecanismul de Conectare a Europei 2014-2020, însă partea bulgară a înregistrat de-a lungul timpului mari întârzieri în respectarea îndeplinirii etapelor prevăzute în proiect, în realizarea studiilor de mediu.
Se pare, totuși, că lucrurile încep să se miște mai bine și în Bulgaria, mai ales că, în noul context geopolitic, generat de războiul din Ucraina, importanța Dunării ca axă europeană de transport a crescut în mod considerabil.
Așa se face că Ministerul bulgar al Transporturilor și Comunicațiilor și Ministerul Dezvoltării Regionale și Lucrărilor Publice de la Sofia și-au luat recent angajamentul de ”a lua măsuri urgente” pentru finalizarea activității legate de studiul de impact ecologic privind Proiectul FAST Danube și pentru pregătirea intenției de investiții pentru implementarea activităților din proiect.
Partea bulgară ar urma să participe în cadrul unor proiecte cu finanțare europeană la punerea în practică a măsurilor inginerești de îmbunătățire a navigației pe Dunăre. Aceste proiecte ar urma să fie depuse pentru finanțare în cadrul Mecanismului de Conectare a Europei 2021-2027.
Reacția părții bulgare vine după ce, luna trecută, într-o intervenție la Strasbourg, comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, a arătat că România şi Bulgaria ar trebui să depună un proiect pe Programul FAST Danube 2 până la finalizarea call-ului de proiecte deschis în septembrie și care are ca limită luna ianuarie 2024.
Asigurarea navigabilității Dunării a fost și unul dintre punctele centrale ale unei iniţiative de întărire a conectivităţii cu România şi Grecia pe axa Nord-Sud.
„Vă reamintesc faptul că în cadrul regulamentului de revizuire a hărţilor şi a traseelor de transport europene, am introdus un coridor suplimentar faţă de cele existente, şi anume Coridorul Nord-Sud care uneşte Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Egee. România, Bulgaria şi Grecia, evident, fiind pe acest coridor, am discutat despre o colaborare intensificată între aceste trei ţări pentru conectivitate”, a declarat Adina Vălean.
Comisarul european a mai arătat că în mod tradiţional conectivitatea spre sud, cu Bulgaria, a fost deficitară, în contextul în care de-a lungul anilor de preaderare şi în timpul şi în anii care s-au scurs de la intrarea în Uniunea Europeană, focalizarea a fost pe conectivitatea Est-Vest.
„Acum există oportunitatea de a strânge legăturile pe axa Nord-Sud, care ar fi foarte utilă atât din punct de vedere al mobilităţii militare, cât şi pentru conectarea între aceste trei mări, care reprezintă puncte de intrare pentru coridoarele pentru mărfuri şi coridoarele de transport europene. În cadrul acestei discuţii am insistat pe participarea onestă a României şi Bulgariei în Proiectul FAST Danube”, a precizat înaltul oficial european.
Adina Vălean a afirmat că aşteaptă la call-ul de proiecte lansat în septembrie, şi care are ca termen-limită luna ianuarie, să vadă „un proiect comun România-Bulgaria pe FAST Danube 2, ceea ce ar însemna asigurarea navigabilităţii Dunării tot timpul anului”.
„Comisia favorizează acest proiect, avem finanţare pentru el. Tot ceea ce lipseşte este depunerea proiectului de către cele două ţări partenere – România şi Bulgaria. Sigur, auzim o mulţime de lucruri, de ce este întârziat, în special din cauza studiilor de mediu din Bulgaria aferente primului proiect FAST Danube 1, care practic nu este închis din cauza absenţei unui studiu de mediu. Am insistat şi la Varna pe lângă oficialităţile bulgare, o să trimit din nou experţii Comisiei într-o vizită comună de mediere şi de închidere a Proiectului FAST Danube 1 şi pregătirea aplicării Proiectului FAST Danube 2”, a explicat ea la momentul respectiv.
Punerea în practică a măsurilor definite prin FAST Danube ar putea duce creșterea cu până la 20 la sută a traficului de mărfuri pe sectorul româno-bulgar al Dunării.
