În 50 de ani, România şi-a avortat propria populaţie. Conform statisticilor americane care contorizează indicatorii demografici din toate ţările, din 1958 şi până în 2008, în România s-au făcut 22.327.215 de avorturi. Iar noi suntem 22 de milioane de locuitori.
„Şi eu am rămas uimită. Din cei 22 milioane, un milion a fost în 1990, după liberalizarea avortului”, ne-a mărturisit cea care ne-a dezvăluit impresionantul record românesc, dr. Mariana Creţu Stuparu (FOTO 2), de la cabinetul de planificare familială al Maternităţii „Buna Vestire”.
E adevărat, spune medicul, că pe glob fruntaşele avorturilor sunt Rusia, India şi China, dar nu ne putem compara, totuşi, cu populaţia uriaşă acestor ţări!
Vicecampioni la tinereţe
Vestea ceva mai bună este că, potrivit dr. Mariana Creţu Stuparu, în UE nu mai suntem noi campioni la avorturi, ci ne situăm abia pe locul III, fruntaşe fiind Marea Britanie şi Franţa. În schimb, ne-am adjudecat amar poziţia secundă pe podium la numărul de avorturi sub 19 ani.
La categoria de vârstă sub 15 ani avem iarăşi cu ce ne „lăuda”: un număr mare de naşteri şi avorturi. „Statisticile internaţionale arată că dacă o româncă face 3-4 avorturi de-a lungul vieţii sale fertile, în Europa Occidentală face un singur avort, iar celelalte sarcini se finalizează cu o naştere din care rezultă copii doriţi”, a subliniat dr. Creţu Stuparu.
Opt avorturi la zece naşteri
„Este de lăudat că după ce a început programul naţional de contraceptive gratuite, a scăzut numărul de avorturi. În 1990, la o naştere aveam 3,2 sau 3,5 avorturi. Prin 2000 s-a ajuns la egalizare - un avort, o naştere”.
„În prezent, avem teoretic 0,8 avorturi la o naştere, dar practic nu e chiar aşa, pentru că avorturile din cabinetele private nu sunt raportate. În schimb, statisticile americane au luat în calcul şi această realitate şi au estimat că în România 30 la sută din avorturi nu au fost raportate de-a lungul anilor”, ne-a declarat dr. Mariana Creţu Stuparu.
La Galaţi, 30-40 la sută din sarcini au fost avortate
În judeţul Galaţi, în perioada 2000-2008, 30-40 la sută din sarcini au fost avortate. Şi totuşi, scăderea numărului de chiuretaje este simţitoare. Dacă în 2000 s-au înregistrat 5.500 de avorturi, anul trecut, în 2009, au fost 1.900. În schimb, la grupa de vârstă 14-19 ani nu s-a modificat aşa de mult numărul avorturilor: de la 556 în 2000 s-a ajuns la 226 în 2009.
De ce?
Medicul gălăţean a constatat că 25 la sută dintre cupluri nu se protejează nicicum de sarcinile nedorite. „Problema femeii române rămâne lipsa de informaţii corecte din punct de vedere ştiinţific legate de ce înseamnă avortul, ce repercusiuni în timp poate avea şi ce alternative există”.
„Avortul nu se face oricând, oricum şi oricui. Este permis până la 14 săptămâni de sarcină. Minorele trebuie să aibă semnătura unuia din părinţi sau tutori. Numărul mare de avorturi repetate duce la alterarea aparatului genital feminin din punct de vedere al funcţionalităţii”.
„După multe avorturi, o femeie care vrea copil, ajunge să facă tratamente ca să poată să rămână gravidă sau să poate duce o sarcină dorită la bun sfârşit”, avertizează dr. Mariana Creţu Stuparu. Au venit la maternitate să facă întreruperi de sarcină inclusiv tinere ajunse în opt luni, care mai aveau puţin până să nască.
Riscuri
„Complicaţiile avorturilor pot apărea imediat pentru că manevra este oarbă. Medicul nu are ochi nici în vârful chiuretei, nici în vârful degetelor, uterul e o cavitate în abdomen, şi oricâtă experienţă are medicul, fiecare femeie e unică”.
„Apar apoi reacţiile legate de oprirea sângerării după manevra abortivă şi unele afecţiuni concomitente cum ar fi vechile inflamaţii anexiale. Ovarul, când femeia rămâne gravidă, secretă o serie de hormoni ca să menţină dezvoltarea fiziologică şi relaxarea uterului astfel încât să poată creşte şi să permită dezvoltarea fătului”.
„Acest lucru se întâmplă până la zece săptămâni, apoi funcţia hormonală e preluată de placentă. Întreruperea cursului sarcinii brusc nu întrerupe şi funcţia ovariană. Chiuretajele repetate alterează, în timp, şi hormonologia”.
„Pe de altă parte, se reactivează toate anexitele vechi, structura muşchiului uterin poate fi influenţată, iar pe măsură ce trec anii aparatul genital îmbătrâneşte”, spune medicul.
Desigur, în Maternitatea Buna Vestire, întreruperile de sarcină se fac cu mijloace moderne, în deplină siguranţă pentru femei, de către medici foarte buni şi cu o experienţă vastă. Dar riscurile chiuretajelor repetate rămân!
Ce-i mai ieftin?
O întrerupere de sarcină cu anestezie locală costă, la Maternitatea „Buna Vestire”, 150 de lei, cu chitanţă. Avortul la cerere cu anestezie totală, de scurtă durată, intravenoasă este 250 de lei.
Şi totuşi sunt femei care ajung la recorduri de 22 de chiuretaje făcute până la 30 de ani sau la 37 de avorturi! Preţul corect: o viaţă nenăscută şi riscul de-a nu mai avea copiii niciodată.
Mărturii: „Dă-l afară!”
La adăpostul anonimatului, câteva femei au fost de acord să ne facă mărturii despre avorturile lor.
Vasilica: „Dă-l afară, dă-l afară, atât ştiau să-mi spună şi soţul, şi soacra. Până la urmă, m-am dus şi am făcut avort. Este traumatizant, şi fizic, şi psihic! Pe urmă, am suferit mai multe intervenţii pentru că am rămas cu răni pe colul uterin”.
„După trei avorturi, ca să pot face un copil a trebuit să stau luni în şir la pat şi să mi se facă serclaj pentru că nu ţineam sarcina. Nu ştiu dacă a avut sau nu legătură cu avortul, cert este că a trebuit să fac tratament pentru a naşte un copil”.
Laura: „Am simţit un gol imens în pântec şi în suflet. Dar nu se putea să păstrez copilul. A fost dureros şi urât, dar dacă nu am de ales aş mai face asta”.
Mădălina: „Când m-am dus la cabinet nu ştiam decât că vreau să scap de sarcină. Când m-au urcat pe masă am început să plâng. Asistentele şi doctoriţa m-au încurajat că toate femeile trec prin asta. Dar, după ce m-au trezit, mă durea foarte tare burta. Mi-au spus că e normal să mă doară, că doar s-a umblat acolo!”.
