Senatorii care discută în prezent Legea Educaţiei au adus câteva modificări formei iniţiale a actului normativ pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea. Iată care sunt principalele schimbări.
Valoarea portofoliului la media de admitere - 50 la sută
În ambele variante, elevii vor fi evaluaţi din doi în doi ani, începând cu clasa a doua şi terminând cu clasa a X-a, iar admiterea la liceu se va face atât pe baza testării din ultimul an de gimnaziu, cât şi pe baza portofoliului care va cuprinde rezultatele activităţilor şcolare şi extraşcolare.
Parlamentarii au modificat însă ponderea pe care trebuie s-o aibă portofoliul, de la 70 la sută (cât a propus Funeriu), la 50 la sută.
Fără probe transdisciplinare la bacalaureat
Senatorii nu sunt de acord cu introducerea probelor transdisciplinare (adică susţinerea examenului printr-o probă în care candidatul trebuie să coreleze informaţii de la două obiecte de studiu, cum ar fi istorie-geografie, chimie-biologie sau fizică-chimie).
Tot pentru formula actuală optează Comisia şi în cazul predării la gimnaziu şi liceu a Istoriei şi Geografiei României, subiect ce a stârnit un întreg scandal după ce în legea asumată de guvern a fost introdusă prevederea conform căreia cele două discipline vor fi predate în limba maternă a elevilor.
Patru ani de liceu, în loc de trei
Structura învăţământului preuniversitar depinde la rându-i de proiectul care va avea câştig de cauză. Guvernanţii au pregătit pentru şcolari un parcurs ce va începe cu grupa pregătitoare şi va continua cu 4 clase primare, 5 ani de gimnaziu şi 3 clase de liceu pentru filiera teoretică sau patru pentru cea tehnologică.
Parlamentarii vor să păstreze 4 ani pentru toţi liceenii, dar nu s-au decis încă dacă gimnaziul va avea 5 sau tot 4 ani.
Alegerea directorilor fără implicarea factorilor externi
Totodată, senatorii nu vor să accepte nici implicarea inspectorului şcolar în desemnarea directorului şi nici introducerea în consiliul de administraţie a unui reprezentant direct al primarului, ei sperând astfel că vor opri influenţa politicului în alegerea managerilor.
Ambele variante păstrează titularizarea la nivelul şcolii
Senatorii din Comisia de învăţământ vor să modifice modul în care absolvenţii facultăţilor pedagogice se pot angaja în învăţământ. În Legea Educaţiei asumată de Cabinetul Boc sunt prevăzuţi 2 ani de masterat didactic, urmaţi de un an de practică sub îndrumarea unui mentor şi un concurs la nivelul şcolii.
Proiectul aflat pe masa senatorilor va cuprinde însă cu totul alte prevederi. În loc de 3 ani de stagiatură, senatorii consideră că sunt suficienţi numai 2 ani de masterat, în timpul căruia se poate face şi practica pedagogică sub îndrumarea unui mentor.
Ocuparea postului ar urma să se facă tot prin concurs la nivelul şcolii, însă, în cazul desfiinţării postului, profesorul va putea concura la o altă unitate de învăţământ, având prioritate faţă de cei care nu au predat până în acel moment.
Nici senatorii, nici guvernanţii n-au ţinut cont de nemulţumirile cadrelor didactice vizavi de formula titularizării la nivel de şcoală.
Senatorii şi-au propus să finalizeze dezbaterile pe marginea acestei legi până la sfârşitul lunii. Dar nici atunci nu vom şti cu siguranţă dacă aşa va arăta forma finală.
De mai bine de 2 ani, întâi PSD-ul, apoi PNL-ul şi în final PDL-ul se tot chinuiesc să „nască” această lege, bulversându-i, de la lună la lună, pe profesori şi pe elevi, deopotrivă.
