În varianta Senatului, Legea Educaţiei politizează conducerea unităţilor de învăţământ. Profesorii pierd majoritatea în consiliile de administraţie. Dacă în prezent, împreună cu directorul şcolii, profesorii reprezentau jumătate plus unu din totalul membrilor CA, acum reprezentanţii primăriilor, ai consiliilor locale şi ai părinţilor devin majoritari.
De exemplu, într-un consiliu de administraţie de 9 membri, acum sunt 4 profesori, plus directorul şcolii. Dacă legea va fi votată în varianta propusă de Senat, în CA vor fi doar 3 cadre didactice, plus directorul.
Deja ordinul ministrului de anul acesta a adus nemulţumiri în rândul cadrelor didactice, pentru că s-a micşorat numărul profesorilor din CA. Ce să mai vorbim acum, când cele mai importante decizii ale şcolilor vor fi luate cu o majoritate alcătuită în cea mai mare parte din oameni angajaţi politic?
Încet, dar sigur, partidele politice, fie ele la putere, fie în opoziţie nu se gândesc decât cum să politizeze unităţile de învăţământ. Poate vă întrebaţi de ce sunt considerate şcolile ca fiind puncte strategice.
Răspunsul este evident. Pe lângă faptul că asigură locuri de muncă clientelei politice, întrucât angajările se vor face de către directori, instituţiile şcolare sunt de regulă birouri electorale care au influenţă asupra alegerilor.
