Clopotele Catedralei Galaţilor - asemeni celor de la Alba Iulia şi de la Bucureşti - au sunat în ritmul unităţii de credinţă şi de ţară, de drag pentru tot ce este românesc. De 1 Decembrie, la Galaţi, semn bun; în Ziua Marii Uniri, catedrala nu a mai fost goală. Între creştinii prezenţi la "Te Deum" se aflau şi autorităţile locale şi judeţene, senatori, deputaţi; toţi au venit să se roage pentru mântuirea ctitorilor care au înfăptuit Marea Unire de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Erau de faţă soldaţii şi reprezentanţii Armatei, dar şi Arhiereul locului, preoţii şi diaconii Catedralei.
Înalt Prea Sfinţitul Părinte Casian al Dunării de Jos a mulţumit lui Dumnezeu şi a cerut ca toţi cei care au luptat pentru Unirea României cu Transilvania să fie aşezaţi în rândul celor drepţi.
Arhiereul Dunării de Jos a readus în atenţie faptul că fundamentul Unirii Mari de la 1918 a pornit de la cel al Unirii de la 1859, conceput şi la Galaţi de Domnul Alexandru Ioan Cuza şi Vlădica Melchisedec Ştefănescu - Arhiepiscop al Dunării de Jos. „Nu este un loc mai indicat de a-i cinsti pe Marii Eroi ai neamului decât în Biserică, acolo unde ne adună Dumnezeu din credinţă. Doar în Biserică suntem una, fiindcă întotdeauna credinţa ne adună în unitate şi nu ne lasă pradă dezbinării, ne cheamă la dragoste de neam, de limbă şi de ţară. Nu există patrie, nu ai mamă, fără credinţă”, a mai spus I.P.S. Casian.
De asemenea, acesta a mai subliniat faptul că nu de mult timp, la Alba Iulia, au fost scoase la iveală ruinele celei mai vechi biserici din Cetatea Marii Uniri, o Biserică Ortodoxă de influenţă bizantină, ridicată în jurul anului 950. „Până nu demult, din lipsa mărturiilor materiale, se susţinea ideea că cel mai vechi locaş din Alba Iulia aparţile Bisericii Romano-Catolice. Acum există şi mărturia materială că spaţiul unde s-a realizat Marea Unire a românilor de la Alba Iulia este parte din trupul României Mari”.
