* Doar o singură cerere de decontare a banilor cheltuiţi în spital a ajuns la CJAS * Totuşi, casa nu decontează astfel de cheltuieli *
De curând, răspunzând unei întrebări, directorul adjunct medical al Spitalului Clinic de Urgenţă, prof. dr Nicolae Bacalbaşa, afirma că, prevalându-se de „Legea Paveliu” (Legea nr. 157/2008 pentru completarea alin. (2) al art. 218 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii), mai mulţi pacienţi externaţi din această unitate sanitară au solicitat să le fie decontate medicamentele şi materialele sanitare achiziţionate din farmacii deoarece spitalul nu dispunea de ele.
„Nu ştiu numărul exact al cererilor depuse, sunt cel mult 9 - 10. Noi le-am transmis mai departe conducerii Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, dar deocamdată nu s-a răspuns la ele. De fapt, legea este ambiguă. Se duc unii pacienţi şi cumpără medicamente şi materiale sanitare de calitate superioară celor din spital. Mă rog, e normal, vor ceva mai bun, dar, mai ales în condiţii actuale, este o iluzie să crezi că spitalul are resurse financiare să acopere ceea ce nu se încadrează la necesităţi stricte”.
„Vrea pacientul ceva mai bun, plăteşte din propriul buzunar. Altminteri, falimentăm spitalul şi pe urmă nu vor mai fi disponibile nici medicamentele şi materialele sanitare achiziţionate, în limita bugetului, pe bază de licitaţie. Şi oricum, nu mai sunt anomaliile în aprovizionare de altă dată. Acum procedurile de achiziţionare s-au simplificat şi în general avem cam tot ce ne trebuie”.
„A fost chiar un pacient care m-a întrebat dacă putem să-i facem transplant de celule stem că auzise că e tare bun. Să fim serioşi!”
Cadrul legal este clar
Preşedintele CJAS, farm. Olimpia Buzia, ne-a declarat că nu a primit decât o singură solicitare pentru decontare în baza „Legii Paveliu” însă:
”Chiar nu ştiu de ce a ajuns la noi câtă vreme în normele de aplicare a Contractului-cadru se explică foarte clar procedura. Cu aprobarea şefului de secţie şi a managerului spitalului, bolnavul poate fi trimis să-şi cumpere ceva ce spitalul nu are şi este necesar pentru tratament. Pe de altă parte, managerul aprobă ţinând cont de necesitatea stringentă a respectivului medicament, material sanitar sau analiză, dar şi de existenţa banilor pentru decontarea contravalorii acestuia. Casa nu poate deconta astfel de cheltuieli”.
Ca principiu, este corect ca bolnavului asigurat să i se deconteze medicamentele şi materialele sanitare la care ar fi avut dreptul în contul contribuţiei sale la Fondul naţional al asigurărilor de sănătate, dar nu este corect ca restituirea să cadă strict în sarcina personală a managerilor spitalelor. Iar dacă se va introduce coplata, va fi cu atât mai incorect ca pacienţii să cumpere ceea ce spitalul nu are (evident din cauza crizei financiare mondiale…) şi să mai achite şi o parte din contravaloarea serviciilor medicale de care „beneficiază”.
Aşadar Legea „Paveliu” este încă un act normativ emis aşa… „ca să fie” şi să „dea bine la imagine” în campania electorală. Creând încă puţin haos în Sănătate.
