„Când faţa nu te dă de gol...” - Contează faptele, nu etnia

„Când faţa nu te dă de gol...” - Contează faptele, nu etnia
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Ziua Minorităţilor Naţionale ne-a dat prilejul să ne întâlnim cu reprezentanţii comunităţilor de romi din localităţile judeţului Galaţi şi să aflăm despre preocupările lor. Pornind de la realităţile cotidiene, i-am întrebat pe câţiva dintre romi dacă apartenenţa la această minoritate îi aduce în postura de marginalizaţi, de defavorizaţi?

Deşi Legea 48/2002 interzice „tratamentul” discriminatoriu, ştim, adeseori vedem chiar la scară mondială că lucrurile nu stau ca la carte... Potrivit articolului 4 din Legea 48/2002, defavorizaţi sunt cei care „fie se află pe o poziţie de inegalitate în raport cu majoritatea cetăţenilor din cauza originii sociale ori a unui handicap, fie se confruntă cu un comportament de respingere şi marginalizare generat de cauze specifice, cum ar fi o boală cronică necontagioasă ori este infectat cu HIV, are statutul de refugiat sau azilant".

 

„Cât pot lucra, de ce ne-am diferenţia?”
Din această perspectivă, cum se simt câţiva dintre cetăţenii ce aparţin comunităţii de romi din judeţul nostru? „Am întâlnit şi oameni care ne privesc altfel, dar în general nu dau importanţă celor care ţin cu tot dinadinsul să-mi creeze un complex de inferioritate doar pentru că am pielea un pic mai închisă la culoare. Cât timp pot gândi, cât timp pot lucra la fel ca toţi ceilalţi nu văd de ce ne-am diferenţia? Cred că cei care ne privesc altfel au o problemă, au prejudecăţi. Personal nu mă simt marginalizată.”, ne-a spus Isaura C., din Movileni.

„Eu am douăzeci de ani şi în acest moment urmez un curs de designer. Este o mare şansă pentru noi de a ne şcoli şi eu am beneficiat din plin de acest fapt. Indiferent din ce etnie sau comunitate faci parte, dacă lucrezi corect, dacă nu încerci să-ţi faci o aură falsă prin furt şi miciună, dacă laşi loc de bună ziua, nu văd de ce te-ai simţi marginalizat? Doar dacă e vorba de invidie şi egoism. Eu nu m-am simţit niciodată altfel privit, fiindcă am norocul ca faţa să nu mă dea de gol!”, ne-a spus Ionuţ N., din Movileni.

„Contează ce faci, nu cine eşti”
„Eu mă bucur că am doi părinţi care m-au trimis la şcoală ca să învăţ. Îmi doresc să merg la Academia de Poliţie şi sper ca Dumnezeu să mă şi ajute. Suntem în casă patru fraţi, unul este student la Medicină, sora mea e la Farmacie, fratele mic învaţă... Sunt convins că în reuşita fraţilor mei la examene nu a contat decât ceea ce au ştiut. Oamenii uită că până la urmă - când vom ajunge la judecată - vom da seamă pentru ce am făcut fiecare aici, pe pământ, nu pentru ceea ce suntem!...”, ne-a spus, cu înţelepciune, tânărul Nicuşor George Achiţei, clasa a XI-a la Grupul Şcolar Industrial din Tecuci.

Înţelepţi tinerii noştri şi se vede treaba că au învăţat lecţia despre marginalizare chiar de la Apostolul Pavel care ne arată (Galateni 3,28) că în Hristos „nu mai există nici iudeu, nici elin, nu mai este nici rob, nici liber, nu mai este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, ci toţi una sunteţi”. Important este să rămânem oameni, fiindcă nicidecum culoarea pielii nu are importanţă când faptele sunt pline de omenie, de dorinţa de a face bine. 

Citit 2410 ori Ultima modificare Miercuri, 28 Decembrie 2011 22:52

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.