* Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) e una dintre principalele cauze ale mortalităţii la nivel global * Bolnavii sunt de trei ori mai predispuşi să dezvolte cancer pulmonar * Fumul de ţigară este principalul factor incriminat
Ca urmare a campaniilor de informare şi a noilor medicamente folosite, numărul persoanelor afectate de boli cardiovasculare, de AVC sau de cancer este în regresie, la nivel mondial. Singura afecţiune care continuă să urce, de la an la an, în acest top sumbru este boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC).
Ce este BPOC?
BPOC este caracterizată de limitarea cronică a fluxului aerian (obstrucţia căilor aeriene). Această limitare este incomplet reversibilă şi progresivă. Odată diagnosticat, bolnavul nu-şi va mai recăpăta niciodată capacităţile pulmonare normale. Prin afectarea funcţiei respiratorii, bolnavul va resimţi şi o diminuare a calităţii vieţii. În stadii avansate, poate avea probleme chiar şi la urcatul scărilor, putându-se ajunge până la nevoia de oxigen furnizat artificial, prin butelie.
De ce atât de multe cazuri?
„Motivul pentru care BPOC afectează tot mai mulţi oameni constă în faptul că este o afecţiune subdiagnosticată. Acest lucru înseamnă că oamenii tind să ignore simptomele specifice stadiilor incipiente ale bolii, ajungând la medic abia atunci când BPOC a produs daune ireversibile asupra plămânilor. Mulţi pacienţi vin la consult când deja au pierdut peste 50 la sută din capacitatea pulmonară”, explică dr. Claudia Scorpan, director medical al Spitalului de Pneumoftiziologie Galaţi.
Dacă în urmă cu doar câţiva ani BPOC se situa pe locul 6 în topul afecţiunilor cauzatoare de decese la nivel mondial, anul trecut această boală se afla pe locul patru. Trei milioane de persoane mor anual din cauza afecţiunii. Estimările organizaţiilor internaţionale care se ocupă cu monitorizarea îmbolnăvirilor la nivel global prezic faptul că, până în anul 2020, BPOC va urca pe locul trei în ceea ce priveşte mortalitatea.
În România, există aproximativ un milion de bolnavi de BPOC, dintre care 10 la sută prezintă stadii avansate ale bolii.
Duşmanii: fumul de ţigară şi poluarea
Principalul factor de risc în declanşarea BPOC este fumatul, un procent de 15 la sută dintre fumători dezvoltând boala, întotdeauna în forme mai agresive decât la nefumători. Totuşi, cei care renunţă la fumat, vor reveni, în timp, la parametri comparabili cu pacienţii nefumători. Şi fumatul pasiv îmbolnăveşte. Copiii care locuiesc în case în care se fumează frecvent sunt mai predispuşi la a dezvolta afecţiuni pulmonare, inclusiv BPOC. Aerul poluat este o altă cauză a apariţiei BPOC. Deşi într-o măsură mai mică, atât pulberile din atmosferă, cât şi noxele profesionale par să contribuie la apariţia bolii. „Un fapt interesant s-a observat în mediul rural, acolo unde persoane ce nu sunt expuse niciunuia dintre factorii cauzatori de BPOC dezvoltă totuşi această afecţiune. Explicaţia: aerul poluat din locuinţe, degajat mai ales de sobe”, adaugă dr. Scorpan.
BPOC favorizează cancerul
„În momentul în care persoana constată că suferă de dispnee (dificultate de respiraţie) progresivă, persistentă şi care se intensifică la efort, însoţită de tuse seacă sau însoţită de expectoraţie, trebuie să se prezinte fără întârziere la medic. Nu trebuie să încercăm să găsim alte cauze pentru simptomele enumerate, ci să lăsăm medicul să decidă, în urma unor teste specifice, afecţiunea de care suferim”, concluzionează specialistul.
Bolnavii de BPOC sunt de trei ori mai predispuşi la a dezvolta cancer pulmonar. Creşte de două, până la cinci ori şi riscul de apariţie a bolilor cardio – vasculare. Deşi nu se cunosc cauzele, femeile cu BPOC sunt mai predispuse la a dezvolta diabet. În cazul apariţiei simptomelor, medicul de familie este cel care, în urma unui consult, ne poate îndruma spre medicul pneumolog.
Tratament
Boala pulmonară obstructivă cronică este diagnosticată pe baza întocmirii unui istoric medical al pacientului, ce poartă numele de anamneză şi prin intermediul unor probe funcţionale (spirometrie) aplicate bolnavului.
„Este esenţial ca atât anamneza pacientului, cât şi spirometria să fie corect efectuate. Pe baza datelor culese, putem clasifica BPOC în patru grade de severitate”, explică medicul pneumolog Claudia Scorpan. Tratamentul BPOC trebuie adecvat pentru fiecare grad de severitate în parte.
„Prima măsură trebuie să fie întreruperea totală a fumatului. Apoi, în stadiile moderate ale bolii, pacientului îi va fi prescris un tratament inhalator, care costă într-un spray cu efect bronhodilatator. Dacă gradul de severitate este mare, la acest spray mai adăugăm şi corticoterapia inhalatorie. Aceasta are rol antiinflamator şi este cea mai puţin agresivă metodă de tratament”, continuă dr. Scorpan.
Impedimente
Tratamentul împotriva BPOC este unul de lungă durată. Totodată, costurile implicate sunt foarte mari, chiar dacă aceste preparate se află pe lista medicamentelor compensate.
„Este esenţial ca tratamentul să fie corect urmat. Bolnavul trebuie instruit care este tehnica optimă de administrare a spray-urilor. Mai bine întreabă de două ori, decât să folosească medicamentele greşit. De multe ori, pacienţii renunţă la tratament imediat ce starea lor se ameliorează, fapt ce duce la necesitatea reluării tratamentului”, concluzionează specialistul nostru.
