* Consecinţele exceselor: de la un simplu disconfort, la ulcer şi pancreatită
Dacă mâncăm şi bem fără măsură chiar şi numai câteva zile, riscăm să ne îmbolnăvim şi să avem nevoie de luni întregi de tratament, de internare sau de intervenţii chirurgicale. La fel de bine am putea scăpa cu o simplă stare de disconfort, suficientă însă pentru a ne strica buna dispoziţie de Paşti. Şeful secţiei de Gastroenterologie din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Galaţi, dr. Dan Botezatu, ne-a explicat ce boli ne pasc dacă ne agresăm organismul, alimentându-l în exces cu mâncăruri de sezon şi cu alcool.
Floriile au făcut victime
„După excesele de Florii, am avut pacienţi care, probabil de la prea multă scrumbie şi prea mult alcool, au venit la spital cu afecţiuni gastroenterologice. Am tratat deja, în aceste zile, toată gama de boli cauzate de excese, de la esofagite şi gastrite, până la pancreatite. Unii dintre pacienţi au rămas chiar internaţi, având nevoie de tratamente serioase, cum ar fi cele perfuzabile. Când vorbim despre excese, multe depind şi de rezistenţa fiecărui pacient în parte la agresiunea pe care o reprezintă supraalimentarea şi consumul excesiv de alcool. Unii dintre ei se pot reface mai repede, alţii sunt însă predispuşi îmbolnăvirilor, mai ales dacă suferă deja de alte boli nediagnosticate încă. Ar fi bine să nu ne bazăm pe faptul că avem o bună rezistenţă la exces. Organismul nostru este unul viu, care reacţionează atunci când este agresat”, precizează dr. Botezatu.
După post nu trebuie să urmeze un festin
„În genere, ne fac rău atât abuzul de alimente grase, cât şi consumul excesiv de alcool. Efectele nefaste ale acestor abuzuri vor fi resimţite şi mai intens după o perioadă mai lungă de privaţiuni, cum e cea a postului. Reluarea bruscă a regimului alimentar deosebit de bogat în proteine poate avea consecinţe dintre cele mai nedorite, putându-se ajunge chiar până la apariţia unei pancreatite acute, afecţiune deosebit de gravă. Pacientul se poate alege şi cu ulcer gastric sau duodenal, cu duodenită, gastrită sau esofagită. Toate sunt boli digestive, influenţate de felul în care mâncăm şi bem, dar şi de o stare preexistentă, maladivă. Spre exemplu, între 60 la sută şi 80 la sută dintre persoanele supraponderale sau obeze au probleme cu colecistul. Unele pot avea şi litiază biliară, fără să ştie acest lucru. Evident, aceşti pacienţi, dar nu numai ei, trebuie să fie foarte atenţi cu sănătatea lor”, apreciază medicul citat.
Când mergem la medic?
Nu e necesar să sunăm la 112 sau să ne alertăm medicul de familie pentru un banal disconfort digestiv. Totuşi, atunci când se instalează durerea abdominală care refuză sistematic să cedeze la medicamente, e cazul să cerem ajutorul specialistului. „Trebuie să ne prezentăm la medic atunci când simptomatologia nu numai că nu dispare, dar se şi accentuează, complicându-se cu vărsături şi deshidratare. Bolnavul poate ajunge într-o poziţie specifică, cu picioarele îndoite şi strânse în faţa abdomenului, pentru a-şi uşura durerea. Dacă vărsăturile nu se opresc, e nevoie de asistenţă medicală specializată”, conchide medicul gastroenterolog.
