În ciuda numeroaselor avertismente difuzate pe majoritatea canalelor de informare în masă, obezitatea devine din ce în ce mai mult o problemă mondială de sănătate publică. Acesta este şi motivul pentru care data de 19 mai a fost desemnată Ziua Europeană Împotriva Obezităţii. Nici ţara noastră nu face excepţie de la rezultatele tot mai îngrijorătoare pe care le scot la iveală statisticile. Aducând situaţia şi mai aproape de noi, cifrele arată că la nivelul judeţului Galaţi, în anul 2011, 28,62 la sută din populaţie era supraponderală şi aproape 31 la sută suferă de obezitate. Acest lucru denotă faptul că aproape două treimi din populaţia judeţului are o greutate peste cea considerată normală.
Riscuri de boli metabolice
Lucrurile se prezintă şi mai îngrijorător, dacă luăm în calcul cifrele date de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Spre exemplu, în 2004, aproximativ 22 de milioane de copii cu vârsta sub cinci ani sufereau de surplus ponderal. Pentru categoria de vârstă cuprinsă între cinci şi 17 ani, aproximativ 155 de milioane de copii şi adolescenţi prezentau acelaşi exces.
„Principalul aspect de care trebuie să ţinem seama este faptul că obezitatea este o maladie prin ea însăşi, şi nu doar o stare mai specială a organismului. Anual, peste 330.000 de copii devin obezi şi situaţia se înrăutăţeşte tot mai mult. Inima, rinichii, plămânii, articulaţiile şi toate celelalte organe vitale sunt afectate de această boală. Pe de altă parte, creşte foarte mult riscul de a dezvolta boli metabolice şi alte afecţiuni relaţionate cu acestea, aşa numitul sindrom metabolic (diabet zaharat, dislipidemie, hipertensiune arterială). Atât obezitatea, cât şi complicaţiile pe care le generează reprezintă principalul factor de risc în apariţia bolilor cardiovasculare”, explică dr. Moroşanu, şefa secţiei de Diabet şi Boli Zaharate, din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Galaţi.
Tratamente cu costuri foarte mari
Este de ajuns să ne gândim la faptul că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză a mortalităţii la nivel global, prin infarct miocardic, accident vascular cerebral (AVC) sau moarte subită, pentru a conştientiza la ce riscuri ne expunem atunci când scăpăm greutatea corporală de sub control.
„Costurile implicate în tratamentul complicaţiilor date de obezitate sunt de peste patru ori mai mari decât costurile necesare tratării obezităţii propriu-zise. Ţinând seama de cele discutate mai sus, este de la sine înţeles de ce se impune o schimbare a stilului de viaţă”, adaugă dr. Moroşanu.
Cauzele obezităţii
Unele persoane au o predispoziţie genetică pentru a deveni obeze. Un procent cuprins între 60 şi 70 la sută dintre cazuri au drept cauză, însă, un stil de viaţă nesănătos. Combinaţia dintre supraalimentaţie şi sedentarism reprezintă calea sigură spre surplus ponderal. Din punct de vedere caloric, o singură lingură de ulei conţine 300 de calorii. Trebuie doar să ne gândim câte astfel de linguri punem la o simplă salată, pentru a vedea ce aport caloric aducem organismului.
Ce trebuie evitat şi dispunerea zilnică a meselor
Dacă suntem afectaţi de un exces ponderal, sau dacă suntem predispuşi la a acumula kilograme în plus, este bine să evităm, pe cât posibil, alimentele cum sunt untul, margarina, smântâna, dulciurile, precum şi toate uleiurile, care, prin conţinutul caloric extrem de bogat, tind să se transforme în ţesut adipos. „Trebuie să consumăm în cantităţi moderate şi alunele, seminţele de floarea soarelui, nucile, migdalele sau fisticul, deoarece conţin foarte multe calorii. Eu recomand ca legumele destinate salatelor să fie consumate ca atare, pentru a evita tentaţia de a adăuga ulei. Un alt mit care s-a împământenit în mentalul colectiv este cel al uleiului de măsline. Deşi conţine anumite substanţe cu rol benefic pentru sănătate, acest produs alimentar are tot la fel de multe calorii ca uleiul de floarea soarelui”, ţine să precizeze dr. Moroşanu, care este şi medic nutriţionist.
Sursa citată ne recomandă să evităm mesele foarte bogate. Mult mai bine este să mâncăm de cel puţin trei ori pe zi, fără a sări peste micul dejun. „Mesele dese menţin o rată crescută a metabolismului, fapt ce înseamnă arderea mai multor calorii. Pe de altă parte, energia consumată de organism pentru digerarea meselor uşoare şi dese este mai mare decât aceea necesară digestiei unor cantităţi mari de alimente, consumate toate la o singură masă”, concluzionează dr. Moroşanu.
Dacă acumulăm 1500 de calorii pe zi, cel mai bine este ca ele să fie împărţite astfel: mic dejun (400 calorii), prânz (600 calorii), cină (500 calorii).
Cum ştim unde se încadrează greutatea noastră?
Medicii şi nutriţioniştii împart obezitatea în funcţie de indicele de masă corporală (IMC). Acesta se calculează prin împărţirea greutăţii exprimate în kilograme la înălţime exprimată în metri la pătrat. Dacă valoarea rezultată este cuprinsă între 18,5 şi 25, atunci avem o greutate normală. Între 25 şi 30 suntem supraponderali. Intervalul 30 - 45 înseamnă obezitate şi se împarte în trei grade. Ceea ce depăşeşte 45 este denumită obezitate severă sau monstruoasă. Valorile IMC mai mici de 18,5 înseamnă însă o greutate sub medie.
