* Din 1997, reprezentanta Fundaţiei AVSI din Italia este îndrăgostită de ţara noastră * Singura cale de rezolvare a problemelor dintre români şi italieni este educaţia, de ambele părţi * Dificultăţile adevărate nu se rezolvă numai cu pedepsele şi închisoarea *
Simona Carobene (foto 1), reprezentanta Fundaţiei AVSI Italia, este italiancă get-beget, din Milano, dar înţelege şi vorbeşte limba română aproape la perfecţie. Din 1997, de când a venit în România pentru a se implica în programele sociale, s-a îndrăgostit de ţara noastră.
AVSI Italia este o organizaţie non-guvernamentală, fondată în 1972, cu peste 100 de proiecte de cooperare pentru dezvoltare în 39 de ţări din întreaga lume. Misiunea sa este de a promova demnitatea umană. AVSI Italia susţine de la distanţă 35.000 de familii aflate în dificultate, din toată lumea.
- Doamnă Carobene, de ce sunteţi în România?
- Eu când am venit prima dată aici am fost foarte impresionată nu numai de sărăcie, de toată istoria pe care a trăit-o acest popor, de dictatura sub care a fost. Am văzut că avem multe de făcut, pentru că e o ţară care merită.
Poporul este foarte primitor şi iubeşte foarte mult în realitate. Am primit şi eu din această iubire faţă de oameni. Sunt catolică, m-am născut într-o familie bună, am avut prieteni deosebiţi şi cred că numai cine primeşte iubire, posedă cu adevărat ceva în viaţa lui, iubirea este adevărata avere.
Ca italiancă, am venit aici să ajut România prin proiecte. Împreună putem să dezvoltăm multe. AVSI Italia lucrează în România din 1994. Am început acest program de susţinere la distanţă pentru copii defavorizaţi din şapte judeţe, printre care şi Galaţi.
Am ajuns să susţinem într-un an 2000, 2500 de copii, dar am început, din păcate, să închidem gradual această modalitate de ajutor pentru că România, fiind o ţară europeană, trebuie să-şi rezolve singură problemele. În plus, susţinătorii din Italia au început să se întrebe de ce nu-i ajutăm pe copiii noştri din Italia şi pe cei care au venit din România în Italia.
- Nu vă lipseşte familia din Milano?
- De două, trei ori pe an merg în Italia să-mi văd familia. Mi-e dor de familia şi de prietenii mei, dar, oricum, am şi aici prieteni adevăraţi. Eu cred că sunt acasă şi în România, şi oriunde poţi întâlni prieteni.
- Ca italiancă get-beget, cum priviţi conflictele, violenţele, infracţiunile de tot felul în care sunt implicaţi românii în Italia?
- Eu cred că problemele României au fost mari şi poate că noi, italienii, nu am ştiut. Când s-au deschis graniţele şi drumul spre Italia, cred că a fost un pic de ignoranţă şi nu s-a prevăzut că problema rromilor este aşa de mare. Nu putem spune că e o problemă doar pentru România sau doar pentru Italia.
Eu cred că trebuie să începem o colaborare. Am scris şi în ziarele italiene că singura cale pentru a rezolva problemele este educaţia. Pentru că nu putem să ne gândim că rezolvăm problema persoanelor care au dificultăţi adevărate sau a criminalilor numai cu închisoarea şi cu pedepsele. Eu cred că trebuie să punem accentul pe educaţia copiilor şi aici, şi în Italia.
- Vi se pare justificată poziţia intransigentă sau chiar agresivă a autorităţilor italiene faţă de români? Au fost chiar îndemnuri: „să-i ardem pe români!”
- Este clar că nu este justificată o asemenea poziţie. Este adevărat că în ultimii ani, în Italia, siguranţa persoanei a suferit schimbări şi de asta sunt mulţi supăraţi şi speriaţi.
Dar eu merg în continuare şi spun că România este o ţară frumoasă şi că românii sunt amabili. Sunt persoane care greşesc, dar ei nu reprezintă majoritatea populaţiei, e clar. Eu cred că problemele se pot rezolva cu educaţie şi cu integrare adevărată. Integrarea adevărată nu înseamnă integrarea într-un colţ cu o tabără de rromi.
În acelaşi timp să nu uităm de lege şi siguranţă. Dacă o persoană nu are serviciu şi nu are bani, poate să devină violentă. Trebuie să ne gândim la integrarea socială adevărată şi la educaţie.
- Pentru că acest proiect de susţinere la distanţă se încheie, plecaţi în Italia?
- Susţinerea la distanţă este doar unul dintre proiecte. Avem alte proiecte de reintegrare profesională şi de educaţie. Voi sprijini România mai departe şi cu plăcere.
